~Melania Cuc: Poeme inedite din volumul în lucru „Foişorul de foc“

MARTURISESC

– Pssst! Strânge robinetul….te rog!

Picătura a depăsit în unchii de aur

Barilul de  kerosem cu risc zero.

-Ehei, este încă liniste  în oul de Paste

Spune dropia din embrionul ce  creste de-a-ndoasele

În farfuria unui gurmand fără identitate .

Mereu vorbesc despre altii,

Mă silesc să recunosc reconquista unde

Eu am fost doar o cheie pentru solfegiului

După care  se miscă axul pământului.

Mii de umbre stau  coagulate

Între palmele  mele unse cu uleiul de mirodenii sălbatice.

Mărturisesc, sunt doar un golan rătăcind pe orbita

Din care îngerii se văd tot mai îndepărtati,

Ca sentinta unui vietas ce nu va fi dusă la capăt.

O, da sunt oarbă si surdă dar încă

Hototesc de pe  balconul  meu din beton

Împodobit cu o singură planta de orhidee.

Sălbatică.

La picioarele noastre , orasul se topeşte,

Se scurge în  compostul ce mi-a ajuns

La subsioara  scrisorii  pe care …  ti-o scriu

Cu detalii ce nu mai interesează nici un şef de poliţie.

______________

COLECTIA MEA DE PORTELANURI

Serghei Esenin a fost ultimul revolutionar

Care a băut cocktail molotov în loc de agheasmă.

O frătia de sânge si de apă chioară ne leagă …

Şi ce dacă, creionul cu care-mi iscălesc eu jurnalul

Este bont si  cea mai mare parte din ceea ce am fost

S-a  aruncat sinucigasă

Din blocul cu farmacia  ce nu vinde morfină?!

Sunt tot contrabandistul si armatorul de ocazie…

O uniune de sentimente ce se pot alege.

Dintre atâtea invazii  si vesminte rupte

Ca un steag  legat la stâlpul unui catarg.

– Loviti cu pietre, -pâinea-i scumpă si

Exponatul din vitrină este din… ipsos, vopsea si

Foarte multe întrebări la care nu stie nimeni răspunsul.

Din grija voastră creste  sământa de  rapită,

Achena din care va trebui să extragem ulei si

Sperante mult mai subtiri ca o ată de chirugie.

Eu cos nasturi, pun capse la vesta de salvare …

Vremea numai bună pentru centrifuga

Care  stoarce, usucă solzii micutei sirene.

S-a mai eliberat un loc în colectia mea de portelanuri.

_______________

JUCARIA IMPUSCATA

Nu va mai ploua o mie de ani si mai bine

Peste aroborele împodobit cu batiste de rugăciune

Şi sticle golite de vodcă.

Cântecul  lebedei negre se târăste în poante

Ca o jucărie împuşcată  cu gloante adevărate.

Un ochi de păpusă stricată este universul  doamnei Bovary.

Doar un cliseu din grădina cu roze, peste care,

Cotka de unt englezesc s-a topit cu încetinitorul.

Tu nu ai cum să-mi recunosti parfumul,

Nici amprenta degetului cu care am paraft

Relatia dintre cei vii si cei morti.

Pe  fata asta  de masă pătată am cinat separat.

****

De altminteri, toate povestile mele sunt triste,

Palide ca o curtezană bolnavă de ftizie.

Vesel este numai anotimpul care-mi creste

Ca o piele nouă pe sub pielea cea veche.

____________

POKER PE MERE DE AUR

Privită din cer,  inima mea nu mai contează

Cât timp apa si săpunul de rufe fac

Revolutia mult mai albă decât oasele unui dinozaur .

Se usucă mâna savantului si  mănusa singură

Adună fiecare detaliu din  gândurile

Pe care eu le risipesc ca si cum

As juca poker pe mere de aur.

****

În pridvorul mănăstirii de maici tinere

Doarme pietrarul Manole. Nu e vionvat!

Doar disperarea Anei este  floarea de mac

Înfăsată într-un scutec de maternitate….

Exercitiul iertării de sine-i pe măsura numărului de circ,

O arenă în care evoluez stereotip, fără nici un pericol.

Jocul meu  de noroc este copia unui

Tren cu gabarit depsit de faptul istoric.

La capătul liniei, flămând si însetat,

Alt breslas îsi  asteaptă femeia si răsăritul de soare…

Eu mă înghesui în acelas vagon cu miros de oaie

Şi toată atitudinea mea fată de patrie

Este un cosmar de joi noaptea către dimineată.

Vestile sunt  reci, slinoase ca o perucă îmbâcsită de pudră.

Rânced este si zatul cafelei iar crucea drumului zace în sant

Cu bratele înflorite de margarete sălbatice.

Am pierdut partida!

Trag linie, adun, scad… si aerul din jurul meu

Este moale ca drojdia vinului din anul trecut.

_____________

MASURA ARIPILOR

M-ati decupat cu foarfecele de frizerie,  dintr-un tablou de familie …

O, da… Am  răni, stigmate nevindecabile la fiecare filă

Din cartea pe care o scriu  în trei directii deodată.

Îmi permit luxul să mint, să adeveresc  gresit

Măsura aripilor de hârtie cerată.

Sunt un biet zeu colorat, jucărie  planând peste

Plantele tuse la zero de  garda-de-mediu.

O stare de fapt  nici nu mai  există, doar cutele ei irevocabile,

Riduri de clown bolnav de ficat.

De la o vreme nu mai încap în gemantanul contigentului.

Retin doar un  număr matricol ce se calcă  în picioare

Pentru medalii din sticlă.

Speranta mea este la  promotie,

Nu costă nici cât negru sub unghie prasiva felină,-

Vorba ei se tupileste pe sub cămasă si… muscă.

Apoi… plouă. Cu sudoare  si cu sânge.

Cad picături mult mai grele decât lespdea

De pe casa în care Lazăr le citeste leprosilor,

Din Scriptură

****

Nimic nu mai tine de  ceea ce  credeam a fi

Suportabil ca o foită de staniol pusă

Peste bomboana cu gust de căpusună.

Sunt tot mai rigidă, inadaptabilă, scândură

Purtată pe umerii a patru bărbati cu veste negre

Şi lacrimi adunându-li-se-n bărbie.

________________

CU PALMA PE GURA

În provincia cu iarna ce-mi intră în minte si oase

O caia ce nu-si mai găseste corespondetul

În potcoava de deasupra usii.

În casa vecinilor cântă clavecinul singur.

Melodia e străvezie ca un copil  cu sângele prins de leucemie.

Sacerdotii-mi vorbesc cu palma apăsată pe gură

Şi tot universul  întepeneste în angrenajul de  idealuri.

Numai tobele militare bat a victorie.

-Vara asta este ca o răstignire, îti zic,

Dar nu ar trebui să crezi tot ce auzi că se spune

Despre fisura din sticla de lampă sasie.

Duminica noastră  zace în rochie de dantelă

Peste patul invadat de  amintiri ofilite.

Dinspre foisorul de foc vin dopuri si sticle de sampanie!!

Nu mai văd cum lumina lumii e înghesuită în cutii de conserve

Şi scoicile dospesc perle cu nisipul măcinat în măsele.

****

Mama singură mai umblă cu timpul adunat în pântece,

Trece pe sub mandarinul ca un bivolul mare, alb

Şi cu sal crosetat din deseuri.

________________

NUMAI O TARANCA

Îmi scrii că a fost un capriciu să urc Everestul

Cu măslinul păcii modificat ADN.

Că, sigur nu vor mai exista omizi şi fluturi în vara  ce vine iar

La polul opus  vom planta porumbul mayaş în bidoane de aer.

Eu sunt numai o ţărancă prostută, o ţintă sigură,

În care poti să arunci  cât vrei cu săgeţi de naylon…

Tu să trăieşti fericit în oglinda cu solzi de argint

Şi zâmbet adaptabil la floarea de cires pe care o porti la rever.

Şi ce dacă m-ai lăsat burduşită cu vise,

Grea ca o ştimă  cu miliarde de icre în pântece?

Voi rodi  la timp în nedumerirea ta de duminică;

Aşa, calm, levantin, ca o bufniţă căreia îi cresc gheare prelungi

Precum  ghimpii unui trandafir stropit cu parfum.

****

Esti numai un brat de fier fără umăr,

N-ai cum mă cuprinde, mângâia şi apoi

Să  mături cu mine, curtea sanatoriului cu pusti

Ce  joacă sotron peste tropice si ecuator.

La masa pe care  odată, frângeam prescură si beam vin,

Te văd  desenând harta  cerului  de gură;

O operă abstractă ca un tipăt fără început şi sfârşit.

Eu  doar adaug punctele albe între litere negre,

Las spatiu suficient pentru  circarii ce înghit

Săbii de Toledo în loc de  analgezic.

______________

ÎNDRAZNELA MEA

Mă încred în cele câteva idei fără autor, fără titlu.

Amforă extrem de fragilă ,

Stau  în mâinile tale cu bătături înflorite.

Rochia mea este albă si laptele fierbe sub tesătură

Ca o  mofetă tânără si fără cine stie ce idealuri.

Îmi voi cumpăra singură armă de vânătoare,

Gloante de argint si câini mult mai rosii decât jacheta infantei!

Apoi, vom merge la braţ prin  anotimpul

Pe care l-am jefuit si-n anii trecuti.

Îndrăznela mea zgârâie, ca vârful unui ac de siguranţă, pielea-ti subtire…

La ce-mi sunt buni  pantofii scâlciati şi toate scările de marmură

Pe care nu-mi mai cobori în vis  cu inorogii în spumă?

Sunt stăpâna absolută a  zilei în care

Un pictor betiv zugrăveste irevocabil biserici de sticlă!

Ustură epiderma palmei mele peste  lantul de la cana cismelei

Şi în mahala creste,  ca o maia-bună, gazonul sintetic.

Setea-i generalizată,- un ecou multiplicat în carnea pisicii sălbatice…

S-a anulat vânătoarea! Mint cronicarii.

Eu o iau de la capăt cu cititul în  stelele agăţate pe sforă

Ca un sir de cămăsi bărbătesti fără butoni la manşete.

Între timp, pe sub asfaltul pleznind de osânză

Se scurg, la canal, lături si toată sarea pământului.

________________

OMUL PASARE

Doi genunchi, două coate;

Urcăm în zig zag, anonimă pereche de muşte,

Pe scara rulantă din  trestii de zahăr.

Lumânarea dintre noi doi, are patru aripi si

Dansul moliei tinere se stinge ca un chiştoc de  ţigară

Apăsat sub talpa unei cizme de damă.

Obscen este ritualul privit de pe straportină,

Şi din fotoliul pe care nu l-a ocupat nimeni.

Scena-i un fir de colb  pe  giurgiveaua ferestrei

Dincolo de care, paradisul domestic  malaxează,

Transformă în alcool până si mărul edenic.

Şi ce dacă?

E ziua târgului de fete în babilonia virtuală!

Numai mâine se  vor da pe gratis

Amfore, grâne, sclavi si  uleiuri virgine.

-Să-ti mai spăl  o dată  haina cu aripi de vultur!

Goi puscă, în cusca cu gratii din salcie tremurândă,

Dorm cocosi sălbatici pregătiti pentru luptă.

****

În pardisiu de fum si cu iubita de mână,

Domnul  Sigmund Freud  face pas de vals

Peste  lacul în care

Sângele zburătorului s-a scurs

Ca o rouă în pânza freatică.

________________

PEISAJ

S-au schimbat gărzile si soldatii de la Vatican

Recunosc în Enoh, zburătorul perfect.

În ziare, continuă lupta dintre David si Goliat

Pentru cei câtiva sâmburi de migdale amare.

-Nu ai stiut că  zahărul s-a diluat în pepenii din vara trecută

Şi că, negustorii chibutesc la jocul  de arsice!?

Este pustie  piata  cu geometrie modernă si egalitate de sanse.

Doar dama cu camelii se mai plimbă spre seară,

Singură si fără batistă  în buzunarul halatului  de spital…

****

Nefericirea  este mereu  palidă si indiferentă la acneea

Adolescentului care trece strada cu vântul în plete

Şi capul în piept.

Numele de pe lista falitilor din dragoste freamătă.

În fata mea este alt înger,  la rând, cu gamela în mână…

A secat cismeaua rosie si călimara poetului debutant.

În spatiul publcitar al gării de nord,

O fetiscană descultă si fără mănusi,

Ne oferă pe gratis chibrituri de import.

MELANIA CUC