~Adrian Botez: „Aşteptând florile“

AŞTEPTÂND FLORILE

bat florile-n noapte la poarta de Nord –
nu le deschide Cetăţi Împăratul:
mai e până stele – petale-n acord
lumina-vor Copacii şi – mistic – Palatul!
*****
atunci când Hristosul a fost răstignit
ţâşnit-au şi sânge şi apă din rane:
sângele – sferă de foc – a cercuit
lumile: văpaie-n furtuni de dojane
*****
iar apa botezului nou – în potop
s-a năruit până la noi rădăcini:
de-aceea se-aşteaptă ca flăcări şi strop
*****
Miri veşnici să fie-n Copaci – nu vecini!
…aşteaptă – aşteaptă nuntirea de vis
fermecat ning cireşii – în Paradis!
_________
HRISTOS ŞI MAREA

jelitul pescăruşilor din spume
săgeţi – apoi – spre unde nu se vede –
*****
şi toată fierberea din marea fără nume
urmează – toate – -o frază-n care crede
*****
palma-I mângâie vanităţi de valuri
dar şi aţâţă beznele barbare:
să nu mai fie spectatori în staluri
ci doar actori – arzând în foc de sare!
*****
Hristos e pace – Hrist e şi război
cu tot acest gigantic muşuroi –
El e neliniştea de-a fi prea liniştit
*****
dar şi răsplata celui ce-a trudit…
…nu-I poţi fi frate Hristului din mări
decât văpaie-n văi de-ntunecări!
_____________

NEBUNIA VIEŢII
suntem – în viaţă – doar ce vrea Dumnezeu
nu ce ne-nchipuim – pretindem – ori plătim:
nu ne-nvăţarăm – şi ne este greu
să-ngenunchem în Templu – să ne umilim!
*****
mult ne mai doare când – proşti – ne dăm de gol!
uităm de naşterea din apă şi din foc
uităm prin Duhul Lui să dăm ocol
ca – astfel – orice împărat ne facă loc…!
*****
un pian de răni e sufletul din noi
la cari Satana bate genial
concert turbat – cu-orgolii tot de soi!
*****
…şi suntem goi – pierdut-am Sfânt Graal!
…oricât de osteniţi – am lua de la-nceput
o viaţă – -oricare! – chiar de împrumut!
ADRIAN BOTEZ