LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Ion Marin Almăjan: „Un maestru al versului înveşmântat în odăjdii orbitoare“

”Sub ramura cuvintelor odihnesc şi respir „ ( Anotimpul subţire al glasului tău) se mărturiseşte poetul Ioan Petraş,nepreţuitul meu prieten.Doar că aceste cuvinte  sunt născute din smirnă şi tămâie, adăpostesc Potirul  iar în Potir se ascunde Cuvântul, Dumnezeiescul  har al clipei de început. Poetul Ioan Petraş  este covârşit de  Sfânta Liturghie în spiritul şi pentru cuvântul căreia osteneşte cu sufletul şi cu mintea într-o dulce, asumată robie. Tonul poeziilor sale este imnic,solemn, ca o rugăciune.”O aspră uitare se stinge mereu/ biruită de aurul rugăciunii”.  Sau: ” Rugăciunea mea/ o spinare de deal adâncit/ în noapte”.( Cartea bucuriilor epifane).Odăjdiile poeziei sunt luxuriante, aproape orbitoare, hieratice te trimit cu gândul la frescele bizantine:” Pe o vatră de ceară curată/ Înverzeşte un văzduh cu numele meu/Bucuria –ngenunche şi cântă/că-n lacrima mea/Îşi spală culorile un curcubeu”( Lăcrimarul înflorit)sau:”, luna o frunză/ căzută din obrazul Preasfintei Fecioare/peste miriştea Cerului/îşi spintecă-n suliţi păgâne/trupul de fată” ( Cartea bucuriilor epifane),” în grădina fiecărui cuvânt/ un înger păzeşte farul de smirnă/prin scorbura căruia /mierea foşneşte grăbit/ prin temniţi de nori se aude/ suspinul mărunt al lunii de chihlimbar”( Cartea bucuriilor epifane).

Îmi mărturisesc exaltarea spunându-vă că nu mi-a fost dat să întâlnesc un poet atât de  dotat cu ştiinţa metaforei absolut spectaculare, precum poetul Ioan Petraş: ”Mă simt aşteptat/şi trei îngeri scutură uşa zilei/ca pe o clepsidră” sau” Mă simt aşteptat /şi securea tăcerii o aud ruginind” sau: ” La ţărm,/luna umple scoicile cu lumină” sau” Sprâncenele nopţii lăsate le simt/ trase la mal”.( Vârsta cuvintelor).

Poet modern,religios, dăruit cu mare har , având o temeinică formaţie culturală la care apelează adesea  pentru a-şi crea repere, a potenţa  creaţia, bântuit de  aspiraţia spre  sfânta Lumină, fascinat de misterul marii jertfe, din care s-a întrupat nădejdea noastră, Ioan Petraş îşi zideşte poezia  ,scoţând din invocarea  înlăcrimată  sensuri, imagini copleşitoare  ale  lumii biblice, arhaice.

Oricât de sceptic te-ai dovedi, oricât de îndoielnică ţi-ar fi credinţa în Dumnezeire şi în Biserică, citindu-l pe Ioan Petraş nu poţi să nu ai  o clipă de îndoială, de înduioşare sau de  teamă. Poate că atunci, vei rosti asemenea poetului:!Rugăciunea străpunge carnea Trandafirului de mare/cu/ ceruri şi îngeri/şi-mi unge/sufletul stors/ în teascul singurătăţii/în mine.Durerea a tors/neîntrerupt/şi-n trupul Cetăţii  cu sânge şi oase/corzile Morţii.Un drum spre lumină, un Bătrân să mă îndrume, să mă apuce de piept.Fraţiii mei demult/ stau/acoperiţi/ de stele/în/uriaşe nisipuri.Moartea creşte în mine ceţuri înalte.O văd pe mama /cum fierbe/în/  bătrâne uleiuri/lujerii mâinilor mele.În loc de plâns ea îşi întinde pe faţă năframa chipului meu.( Lăcrimarul înflorit)

Versuri care trimit la Anabasisul lui Saint- John Perse  din care poetul Ioan Petraş a desprins un fragment dintr-un cântec şi l-a aşezat pe frontispiciul cărţii sale:” Şi nu e vorba ca omul să n-aibă jale,dar- deşteptându-se înaintea luminii zilei şi ţinându-se cu înţelepciune la prietenia unui copac bătrân, proptit cu bărbia de cea din urmă stea, el zăreşte în fundul cerului neînceput mar i făpturi cari se schimbă în desfătări”.

Aşadar , sărbătorim un maestru al versului  parfumat cu  smirnă şi tămâie şi înveşmântat cu odăjdii  orbitoare.Un maestru ” înfricoşat ca un îmger”de propriile fantasme şi dorinţi.

ION MARIN ALMĂJAN

 

 

 

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: