LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Melania Cuc: „Prin transparenţa vitrinei“

PRIN TRANSPARENŢA VITRINEI

Sunt

Imagini  imposibil

De preluat pe o fotografie normală.

Cu o mie de riduri pe acelaş obraz…

Şi afişul cu imaginea ta

A fost smuls,dus pe sus

De nebuna furtună.

Jos, pe pământul stabil,

Ploaia rece s-a lipit de mine

Ca o rochie de femeie gravidă.

Sunt gata îmbrăcată în vopseluri

Ce s-ar potrivi mai mult

Unui portret de regină foarte tânără.

Trăiesc la înălţimea ochiului

Unui trecător ce îşi face drum

Prin transparenţa vitrinei

Cu ciorapi roz.

Încă n-ai aflat  că pe strada mea

S-a deschis primul magazin

Cu speranţe adevărate?

Sunt cântările mele şi câteva

Siluete străine.

De unde au apărut muşterii

Ce se îmbrâncesc la intrarea

Cât o batistă cu horbotă fină?

În strada cu boieri ce fluieră

După birjă,

Felinarele luminează

Fără gaz, fără baterie.

_____________

RESTUL NU CONTEAZĂ

În staţia de poştalion,

Caiii în harnaşamante cu ţinte tocite

Ronţăie ovăzul de pe fundul găleţii.

Muscali în rubaşcă  albastră

Trag din lulea pe prispa cafenelei

Unde o necunoscută

Şi-a însângerează degetele

În  strunele harphei.

O turmă de sunetele desperecheate

Dănţuie-n aerul cu miros de  tămâie

Şi sudoare umană.

Restul nu contează,

Esrte numai o  ctitorie,

Un ciob din zidul ierihonului

Prăbuşit peste  nisipul clepsidrei.

Aleea asta nu mai are trup,

Nici acte de stare  civilă iar eu

Sunt un soldat preabătrân

Pentru a mai ţine minte

Ordinul de retragere

La propria-mi vatră.

Prapuri de lumină artificială

Lustruiesc maşina de bătut litere…

Da,

Am reinventat

Scrisoarea de dragoste

Şi balansorul

Unde

Bunicul  încă mai aşteaptă  americanii,

Să-i bată în cuie

Crucea de pe casă.

_____________

ACT DE IDENTIATE

Povestea asta ar putea fi una

Strict comercială,

Un act notarial pe care

Se văd numai stropi de cerneală.

Ar putea fi doar o veste

Cu avioane şi  îngeri fără păcate

La manşă…

Nu,

Nu mi-e milă de tine,

Doar

Adevăr îţi zic,

De aici din mijlocul râului

Pe  care un puşti gol îl  trage după el

Spre oraşul cu toate scursorile

Unei societăţi de consum.

La liziera testamentară

Moştenitorii de drept

Trec prin zgârâie-norii

Aşezaţi în cvartal

După anul de naştere.

Totul iese curat, asortat pe nuanţe,

Din acest şifonier de predigistator,

Din locul unde

Larva de fluture se hrăneşte

Cu certificatul de căsătorie

A unei generaţii întregi

De strămoşi.

_____________

PÂINEA CEA DIN ZIUA DE AZI

De cele mai multe ori

Nici nu îmi mai este  foame

De pâine şi sare,

Doar  mimez ritualul  prânzului

Şi pe cel al cinei

Din trapeza de monăstire.

Spun rugăciunea de mulţumire

În gând şi cu braţele întins

De-o parte şi de alta a spătarului,

Este singurul detaliu ce-a mai rămas

Din  jilţul cu  furnir de mahon.

În pustietatea mea locuibilă

Nu caut  alinarea doar

Un ciob din oglinda în care

Lumea a rămas răsturnată.

Clepsidra e spartă.

Abia de legumesc cu lingura

Prin strachina cu un bob de mei

Şi păcate imposibil de spălat

În cristeniţă.

Fabrica de pâine şi-a închis porţile.

Nu protestez;

Foamea mea este paşnică

Precum menestrelul

Ce doarme cu capul pe o pernă

Din cap până la călcâie,

Cu viespi tăvăliţi prin polen.

_____________

SCRIE LA ZIAR

Mi-e tot mai indiferentă

Necuviinţa care mătură strada

Cu părul meu ,

Nu cu mătură din fascii de carpen.

De ce mi-ar păsa că ninge cu pietre

Peste prunii din livada  ecleziastică

Şi sub everest înfloresc macii otravă?!

Iaca, scrie la ziar

Că a luat foc benzinăria din sahara,

Că  banchiza de la polul sud

S-a topit ca untul englezesc…

Vin peste noi toţi abrigenii şi stăpânii lor.

– Gazetele mint!

Mă amăgesc şi-ţi vorbesc despre cum….

S-a ridicat la cer o lespede întreagă

De pe mormântul

Mareşalului împuşcat la jilava.

Semnul ăsta este naţional,

Dă din mâini şi picioare,

Prinde  rădăcini relative

În aerul uscat din salonul

Celor ce tuşesc convulsionar.

Rabd boala secolului industrializat

Şi iert insecat care a ros sistematic

Din măduva  şandrmalei

Care se prăbuşeşte peste noi

În genunchi.

_____________

UN BUFON CU PUDRĂ ÎN PERUCĂ

Sărbătoresc la lumânări din seu de viţel

Locul meu garantat

Din  tomberonul

Cu imagini postmoderniste.

De ce aş purta  vină personală,

Ori motivaţie pentru ispita umană?

Sunt  ceea ce aţi vrut voi, prieteni,

Să fiu;

Un funcţionar care semnează

Condica de prezenţă la fix

Şi iese pe uşa circului,

Unde, un bufon  cu pudră-n perucă

Va fi închis peste noapte

În cuşca plină cu lei.

Frica scoate gheare, muşcă din placenta

În care puiul de fiară se înfăşoară

Ca în năframă de mamă.

Pe sub cupola fără zburători la trapez

Trece liliacul cu capul pleşuv

Şi lipici pe coate.

Este miezul nopţii în inima

Târgului patriarhal şi

Răgetul naşterii naturale

Nu mai poate fi estompat de calxoane.

Eu îndrăznesc,

Sărbătoresc prima respiraţie

A micuţului prinţ

Şi sarea îmi trece din ochi

Peste realitatea dură ca o infirmieră

De la reanimare.

_____________

PROPRIETARUL DE COLOMBINE

Vezi

În borcanul cu talaş clorinat

Cum puiul de hamster

Se prinde cu unghii rozosine

În scamele vieţii?

El este sclavul meu preferat!

Îmi ghiceşte dorinţele …

Îmi repetă dimineaţa şi seara,

Că … sunt

Frumoasă, deşteaptă

O colombină

Cu inima prinsă în ace de siguranţă.

Îmi face nod la batista pătată cu ruj

Să nu uit ,

Să nu simt  cum  sufletu-mi  iese

Ca ghiuleaua prin gura de tun.

Punct.

Eu sunt proprietarul de drept

Al bestiarului  din cristal,

Un cetăţean loial contingentului

Şi căruia nu-i pasă de cele câteva

Tumbe care amestecă în sticlă

Salivă şi sânge de om.

Din fotoliul meu cu piele de viţel,

Bat din palme, ţopăi ca sălbaticul

În jurul arborelui descărnat de omizi.

Beau, iubesc, dorm fără vise

Pe asfaltul  împuşcat cu popcorn.

_____________

NU SUNT UN REVOLUŢIONAR

Azi

Ar trebui să fii lângă mine,

Să-mi tragi perechi de palme peste faţa

Brăzdată de  ger.

Să spui o dată şi încă o dată:

-Eşti laşă!

Nu.

Tu eşti milos şi nu o  vei face…

În  scaunul cu rotile din capătul mesei,

Ochi în ochi cu durerea mea muritoare

Este doar o dâră de nuanţe albastre,

Panglică de mătasă

Căzută din pălăria  annei karenina.

Dacă aş fi fost nebunul întruna

Mutat pe tabla de şah

Aş mirosi şi azi  a degete îngălbenite

Cu tutunul generalilor albi.

Nu sunt un revoluţionar,

Nici cobai

În tot  acest experiment care

Îşi are rostul lui

În clipa  coagulată ca o pipotă

De pasăre despicată în baionetă.

Garda s-a schimbat la palatul de iarnă.

Capelanul care a vegheat arestaţii

Este  liber cugetător.

_____________

PE SUB BLUZA MEA DE MĂTASĂ

Ajung  prima la ceasul de la universitate…

Ţi-am dovedit încă o dată

Că sunt un mare predigistator;

Scot din poşetă iepuraşi mov

Şi pe gură, cuvintele care mi-au lipsit

De când ai plecat către tropice.

Pietonii sunt grăbiţi şi nu văd

Pe sub bluza mea de mătasă

Inima cum arde.

Se incinerează încă un necunoscut

În mijlocul  mulţimii

Care merge cu capul în piept

De-a lungul amiezii toride.

Tu întâzii, ca întotdeauna,

La întâlnirea cu  mâinile, cu ochii,

Cu trupul meu de păpuşă supusă.

Între timp,

Aş putea  afla totul despre moartea

Prinţesei…

Nu o voi face.

Peste durerea gata închegată în noapte

Mă preling ca jivina fără de blană.

Picături de roşu rămân pe  pereţii

Oraşului cu inscripţii bezmetice.

Tu întârzii la execuţia mea publică

Din inerţie.

Şi….cad bombe în încreţiturile bulevardului

Unde îşi face intrarea cu lauri

Tramvaiul cu cai şi produse de parfumerie.

MELANIA CUC

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: