LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Al. Florin Ţene: Poeme

MĂDUVA LIMBII ROMÂNE
Am spart coaja de nucă

a cuvântului şi peste înţelesuri am dat

de bine ,dulci ca mierea,de ducă

şi ură,

avea gust de zgură

dar şi de păcat,

simţeam eminesciană vibraţie,

înţelepciunea lui Pann din gură în gură

era în sămânţa gata de germinaţie.

Am spart coaja seminţei cuvântului

şi-am dat peste altă sămânţă,

un alt înţeles,o altă cărare,

o altă speranţă,

o clanţă

pentru o altă,

o altă…

până rămâne

măduva Limbii Române.

O8.iunie.2008

Geoagiu Băi

__________________

MAI RĂSFOIESC POSTULATE…

Zilnic sorb din apa lui Hristos

şi mă revendic din alte propoziţii

cînd pe drumul fără de folos

ne-aşteaptă dreapta clipă a morţii.

Pe-un sânge sfânt călcăm pe drum murdar

purtând în spate cruci imaginare

sperând că pronia cerească ne dă har

când răutatea din noi ne doare.

Mai răsfoiesc postulate grave

hămesit de-nţelepciune şi de raze

cum sunetul tot urcă în octave

şi verbul se-aşează-n fraze.

________________

MĂNUŞA PĂDURII
Pădurea şi-a pus mănuşa

din pielea cerului înorat.

Verdele decolorat

în picătura de ploaie

fierbe în păcat

lăsând cenuşa

s-o ducă prin noroaie

gândul plecat

meditînd

prin sat.

__________________

MIEZUL SUNETULUI

Când sunt metaforă în aerul expirat de flaut

aud Corul sclavilor,urcă

în mine întrebarea pe care o caut,

răspunsul e ca o muşcătură de nurcă.

E o înfrângere stăpânul meu să fiu

când ascult vântul ce-mi intră în auz,

imaginea se rostogoleşte târziu

în timpul meu de care mă amuz

Victoria e să-i fiu lui Verdi sclav

şi trubadur s-alerg printre note musicale

şi atunci când sub un ev slav

mă simţeam liber pe cruce răstignit în vale

Nana Mouskouri mi-a scos cuiele răbdării

din palmele ce-au cuprins valurile mării…

___________________

POEMUL POSTUM

S-a dovedit că moartea e anonimă

Trece printre noi şi ne ia pe sărite

O însoţim fără judecată cu ultima rimă

Acolo unde şi verbele cad rănite.

Doar câte odată unul dintre sute

De doamna neagră crezând c-a fost cosit

Cade în poemul postum scris pe tăcute

Când inima îl minţise c-a murit.

AL. FLORIN ŢENE

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: