LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Petre Bucinschi: „Un traseu dat de destin (I.L. Caragiale)“

Un traseu dat de destin, aici este esenţa operei lui Caragiale, dar fără să piardă, în acelaşi timp,substanţa şi cadrul din care provin personajele sale şi Caragiale însăşi, fiind vorba de matricea românească, filozofică şi stilistică.

Subtil observator şi cunoscător al vieţii de provincie şi al capitalei, de o curiozitate neobosită, Caragiale a transpus în operă bogata sa experienţă de viaţă.

Eugen Ionescu nota în portretul pe care-l făcea scriitorului în 1959: „spirit naturalist, el şi-a ales personajele din lumea de fiecare zi, dar el le-a dezvăluit în esenţa lor profundă, a făcut din ele nişte tipuri, nişte modele”.

Tudor Vianu considera că: „nu va fi posibil să se scrie istoria socială  a veacului nostru al-XIX-lea, fără o continuă referire la opera lui Caragiale” .

Avem revelaţia descoperirii unui scriitor care a ştiut să surprindă ceea ce este universal valabil, atât pentru epoca în care a trăit, cât şi pentru cele ce vor veni.

Clasicul Caragiale este fără îndoială contemporanul nostru.

Genul lui rămâne cum îl considera Nicolae Iorga: „unul din punctele nediscutabile ale crezului naţional”. Opera lui Caragiale ne duce la reevaluarea modernităţii şi actualităţii, dezbaterile în jurul operei lui Caragiale au debutat provocator pe parcursul de reevaluare şi redescoperire a resurselor sale scenice şi de referinţă în peisajul contemporan. Despre opera lui Caragiale putem porni să vorbim de oriunde. Călinescu în 1962 pornea de la „Domnul Goe”, noi am putea porni de la „curat-murdar”sau de la „să te ferească Dumnezeu de furia poporului”, obţinând rezultate identice, între ele, nu cu acelea obţinute de Călinescu. Caragiale a fost în atenţia Academiei Române, nobilă în intenţii dar penibilă în realizări.

În 1891, volumele „Teatrul”şi”Năpasta”au fost propuse pentru acordarea premiului „Ion Eliade Rădulescu”, raportor a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu, dar autorul volumelor a fost violent contestat  de către Dimitrie Sturza, pentru vina condamnabilă „de a fi arătat în societatea vremii tipul unei societăţii corupte, fără nici o tendinţă morală şi înaltă. Domnul Caragiale să înveţe a respecta noţiunea sa, iar nu să-şi bată joc de ea”. O demagogie tipică de antologii a unuia dintre cele mai mari personalităţi politice din acea vreme. În 14 martie 1905 se stabileşte definitiv la Berlin, el însă nu-şi uită ţara, dar nu se mai lasă să fie umilit. La 31 ianuarie 1912 Societatea Scriitorilor Români îl sărbătoreşte pe Caragiale, la teatrul „Comedia”şi nu la teatrul”Naţional”, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani. Au asistat principesa Maria, principesa Elisabeta, principele Carol şi un mare număr de scriitori şi artişti; la această aniversare Caragiale a refuzat să participe. A fost prima atitudine publică de sfidare a tuturor mediocrităţilor şi umilinţelor suferite de el şi de prietenii săi.

Eminescu şi Creangă  nu au putut să se apere, acum puteau fi consideraţi răzbunaţi.

Ridicarea în scaunul dreptăţii a durat numai 4 luni, în zorul zilei de 9 iunie Caragiale pleacă la prietenii săi din celălalt tărâm, ca victimă a propriilor săi eroi. Azi trăim atât de înfipţi cu picioarele în lumea lui Caragiale, suntem atât de aproape de ea, încât riscăm ca văzând-o pe o scenă de teatru  să nu mai avem distanţa de a o savura. În jurul nostru, astăzi, lumea este atât de violentă şi de seacă încât singurul mod de a ne reconcilia cu ea este de a găsi în adâncul nostru pe Caragiale, un Caragiale cu multe filoane şi resurse neexplorate încă încât să echilibrăm secătuirea din jurul nostru, o asumare care nu înseamnă o resemnare, ci un mod de a lupta.
PETRE BUCINSCHI

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: