LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Ioana Stuparu: „Întâlnire cu scriitori. Seara Ion Murgeanu“

,,…N-a ruginit frunza din vii…, doar rândunelele-au plecat!‘‘

E 2008, şi e septembrie, Răpciune, şi e ziua a douăzecişinoua, zi frumoasă şi liniştită precum sufletele noastre, ale celor care ne îndreptăm către strada Take Ionescu nr. 4, la sediul Bibliotecii Metropolitane ,,Mihail Sadoveanu‘‘, Bucureşti, unde are loc o nouă ,,Întâlnire cu scriitori‘‘, eveniment organizat de poeta Victoria Milescu, în ultima zi de luni din fiecare lună.

Invitatul special este scriitorul Ion Murgeanu.

I s-au alăturat prieteni, colegi, cunoscuţi, necunoscuţi, cu toţii având aceleaşi idealuri: ,,îmbogăţirea literaturii române prin creaţii de valoare‘‘. Printre participanţi se află condeieri de seamă: Radu Cârneci, Gheorghe Istrate, Ion Lazu, Mariana Ionescu, Iuliu Raţiu, Dumitru Bălăeţ, Crina Bocşan Decusară, Monica Mureşan şi mulţi alţii. Cei trei, poetul Ion Murgeanu, ,,sărbătoritul‘‘, Gheorghe Istrate şi Ion Lazu, ca vechi prieteni formează o adevărată tripletă de aur a prieteniei, a literaturii, fiind cunoscuţi şi ca ,,Grupul de la Neptun‘‘.

Prietenia lor care şi-a păstrat strălucirea, chiar dacă peste ea a vremuit vremea, aduce o notă intimă, aproape de familie.

,,Debutând în ,,Flacăra Iaşiului‘‘ la vârsta de 19 ani (1959), iar botezul literar făcându-i-l marele George Călinescu în anul 1962 – spune poeta Victoria Milescu –, scriitorul Ion Murgeanu are o activitate literară diversă şi bogată. A participant direct la evenimentele din 21-22 decembrie 1989, fiind arestat, torturat alături de alţi revoluţionari, iar dintre scriitori alături de Florin Iaru şi Alecu Ivan Ghilia. Cartea sa reprezentativă este Turnul Onoarei, şi dacă există un cuvânt potrivit pentru întreaga sa operă şi activitate acela ar fi onoare. Este scriitorul şi jurnalistul incomod pentru unii, dar iubit şi preţuit de mulţi alţii‘‘.

Că este preţuit o spune şi numeroasa prezenţă în sala ,,Mircea Eliade‘‘ a Bibliotecii Metropolitane ,,Mihail Sadoveanu‘‘, dar, mai ales, cuvintele ce-i sunt adresate din suflet.

,,Sunt bucuros că aducem un elogiu lui Ion Murgeanu, poet care nu se confundă cu alţii, are un tot al său; i se potriveşte această zicere cu ,,Turnul onoarei” care vorbeşte nu numai de onoarea lui, ci şi de cea a creatorului de frumos. Este un distins coleg, mare poet, sonetist, puternic prin sine, prin munca sa, prin creaţia sa. Îl iubesc şi-l preţuiesc!‘‘ a spus scriitorul Radu Cârneci, adăugând că se află în plin program de lucru la «Antologia sonetului», proiectată în trei volume.

Cuvintele colegului şi prietenului Gheorghe Istrate unduiesc în sală precum o adiere de vânt peste lanul de grâu: ,,Ion Murgeanu este un om al simfoniilor celeste…, parcă l-au născut mânăstirile bucovinene ducându-l apoi din clopot în clopot. Este un poet de o sobrietate metalică; poet al lirismului distilat; are o poezie gravă; este cel mai apropiat mag al lui Cezar Ivănescu. Prin poezia Prânz a creat un adevărat prânz poetic, precum un tablou al lui Corneliu Baba…‘‘ Reacţia sărbătoritului Ion Murgeanu n-a întârziat. Chiar în timpul discursului s-a ridicat brusc de pe scaun şi cu o blândă dojană i-a zis: ,,Ce mă lauzi, aşa?‘‘

Spre deliciul audienţei, scriitorul Ion Lazu îi face o surpriză citind ,,Sonetul invidiei robuste‘‘, unul dintre cele trei sonete dedicate colegului şi prietenului Ion Murgeanu, ocazie cu care acesta din urmă declară cu nostalgie: ,,Am fost cu o bursă la Neptun împreună cu Gheorghe Istrate şi Ion Lazu şi acolo am făcut duel de sonete‘‘

O altă intervenţie a domnului Ion Lazu a fost prezentarea detaliată şi sensibilă a romanului Eden, apărut la Editura Cartea Românească, 1980. ,,Este o carte construită într-un mod magistral de către omul cu o intuiţie genială şi care a citit foarte mult. Este o carte puternică, personajele nu sunt oamenii unei epoci, ci oamenii dintotdeauna, scriitorul având ceva de spus despre realitatea dură a acelor vremi de după război, făcând totodată trimitere spre legendă…‘‘

Poeziile lui Ion Murgeanu, citite de doamna Lidia Lazu, ne-au purtat ca o vrajă spre un amurg liniştit de vară. Vocea blândă ca atingerea unui val visător, faţa radioasă cu ochi ce exprimă prin strălucire bucuria descoperirii tărâmului mirific, ne conving că în orice moment putem atinge Cerul.

La rugămintea doamnei Mariana Ionescu de a povesti o întâmplare din viaţa literară, scriitorul Ion Murgeanu, deşi pare să ancoreze la mal, se lasă purtat pe marea învolburată a vieţii: ,,Nu am fost un personaj. Nu m-am lipit de nicio gaşcă, ci de un prieten. Am aşteptat să vină viaţa la mine. Am ajuns să scriu bine, pentru că sunt foarte bine cunoscut de îngerul meu, de Dumnezeu. Cu Ion Lazu m-am împrietenit mai târziu. A fost trimis de îngerul meu tocmai când mi s-au refuzat cărţile din cauza titlurilor incomode. Legătura cu divinitatea o putem găsi tot timpul… Tinereţea literară a fost fascinantă. Au fost lucruri mirabile… Atunci am făcut cunoştinţă cu poetul Radu Cârneci şi i-am mulţumit în scris pentru colaborarea cu domnia sa. La ,,Tribuna României‘‘, am cunoscut cea mai mirifică pajişte literară! Sunt plin de nostalgie pentru perioada de dinainte de 1989, fiindcă atunci eram tineri, eram iubiţi, atunci am făcut copii, atunci i-am cunoscut pe Călinescu, pe Arghezi… Am fost la Arghezi acasă şi am plecat cu o dedicaţie de la el!…”

Cuprins de nostalgie pentru perioada anilor tinereţii este şi scriitorul Iuliu Raţiu. Îşi exprimă mulţumirile pentru serile organizate de poeta Victoria Milescu, dar cu o undă de amărăciune pune accent pe faptul că tinerii nu mai dau importanţă valorilor culturii române. ,,La optsprezece ani – spune domnul Iuliu Raţiu –, eram redactor la o revistă şi mi-am mărturisit dorinţa de a-l cunoaşte personal pe Arghezi. Am fost luat de mână şi dus să-l cunosc pe poetul Tudor Arghezi. L-am cunoscut pe Călinescu la catedră, l-am cunoscut pe Zaharia Stancu… ‘‘

Rugat să citească o poezie care-l reprezintă cel mai bine, poetul Ion Murgeanu alege ,,Scara la cer‘‘. Deosebit titlu, deosebite versuri pentru încheierea unei deosebite seri!
IOANA STUPARU

29 septembrie 2008

Un comentariu »

  1. De aici, din oraşul meu, aduc şi eu un omagiu tardiv, sărbătoritului, distinului om de cultură Ion Murgeanu şi prietenilor Domniei sale, de fapt, prietenii Cărţii, ai Cuvântului înnobilat de Duh, care străbate spaţiile şi iată,
    ajunge la inimi şi la măduva sufletului.
    Serile de luni de la Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu, la care visez să ajung într-o zi (poate în prima zi de luni a lumii?) – unde se adună atâta mireasmă de Cuvânt,sunt, desigur seri în care îngerii hălăduiesc printre noi şi fâlfâirea aripilor se preface în vers sublim, în rouă pe gene şi în funigeii amintirilor „când eram mai tineri şi la trup curaţi” – ca să-l parafrazez pe Cezar Ivănescu. Şi ele vor deveni prilejul de comuniune spirituală e căile freatice ale frumosului, ale binelui şi ale prieteniei literare. De fapt, AMINTIREA PARADISULUI, hiperboreea fiecăruia dintre noi.
    Cezarina Adamescu

    Comentariu de CEZARINA ADAMESCU | noiembrie 20, 2008 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: