LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

Florin Contrea: „În deplinătatea gloriei literare -Ion Marin Almăjan“

Ajuns la momentul sărbătoririi a 70 de ani împliniţi, domnul Ion Marin Almăjan a avut parte de o manifestare culturală de neuitat. Era plină sala Orizont, a Uniunii Scriitorilor din Timişoara, în ziua de 19 noiembrie 2010, de scriitori, ziarişti, cunoscuţi oameni de artă şi cultură, profesori universitari, prieteni ai autorului, cititori.

Neavând ambiţia de a oferi aici o dare de seamă amănunţită a evenimentului, copleşit fiind şi de emoţia amintirilor comune, mă mulţumesc numai cu evocarea unor fragmente, cred eu, semnificative.

Conducătorul cenaclului, prof. dr. Cornel Ungureanu fiind plecat din localitate, a lăsat o scrisoare sărbătoritului, –  pe care a citit-o doamna Maria Pongracz. Printre altele, a fost amintită o revistă italiană din 1982 în care este evocată participarea scriitorului sărbătorit acum, în calitate de conducător al delegaţiei scriitorilor români la Congresul internaţional de poezie din spaţiul mediteranean din Nazara del Vallo din Sicilia.

Cunoscutul poet Eugen Dorcescu, într-o aprofundată analiză a operei literare, (care este compusă din peste zece volume de povestiri şi romane), – s-a oprit pentru început, la „arhitema singurătăţii”, pe care o consideră a fi definitorie pentru autor. Titlul celui de-al doilea roman: Spune-mi unde duce acest drum, din 1972 – duce gândul exegetului la răspunsul logic: „Spre bine – spre succes!” Al doilea titlu semnificativ, al romanului Tornada, evocă un moment zbuciumat al istoriei neamului nostru, pe când titlul În afara gloriei – defineşte statutul biografic al unei mari personalităţi istorice a culturii româneşti: Eftimie Murgu.

Din partea „Ţării Almăjului” – din judeţul Caraş-Severin, de unde provine scriitorul Ion Marin Almăjan, – i-a adus omagiul său, poetul şi editorul Octavian Doclin.

Activitatea bogată şi desfăşurată în condiţii dificile de prin 1968, dusă pe tărâmul presei culturale şi a editurii Facla – a fost evocată cu farmec de scriitorul veteran al literaturii bănăţene, Ion Arieşanu. În calitate de şef de editură, aducând idei limpezi bazate în primul rând pe caracterul estetic al artei literare, Ion Marin Almăjan a ajutat nenumăraţi poeţi şi prozatori, români din Banat şi din altă părţi ale ţării, – români dar şi de alte naţionalităţi conlocuitoare, – să-şi facă opera literară cunoscută prin cărţi de valoare de-a lungul deceniilor care au trecut.

Precizări în acest sens ne-a adus scriitorul şi editorul Lucian Alexiu în cuvântul său, cu referire specială la activitatea de îndrumare atentă şi competentă a activităţii culturale din judeţ în perioada când sărbătoritul a fost director al direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul cultural Naţional al Judeţului Timiş.

Amintiri interesante din perioada petrecută în primii ani de redacţie, au fost prezentate cu oarecare melancolie în glas, de scriitorul Ion Jurca Rovina, coleg şi colaborator al autorului nostru.

Cu talentul său oratoric inimitabil, în stil suprarealist, poetul timişorean Marcel Turcu a evocat personalitatea şi opera romancierului.

Desigur, în câteva fraze emoţionante, şi alţi participanţi la discuţii au dorit să-şi exprime preţuirea pentru personalitatea şi opera literară de excepţie a celui sărbătorit.

Mă bucur că am avut ocazia să fiu prezent la un eveniment literar şi cultural de o asemenea amploare. Cu modestie, în calitate de colaborator al revistei online Luceafărul românesc, în paginile căruia mi-am adus şi eu aportul în timp, – mă alături celor care l-au omagiat pe maestrul nostru Ion Marin Almăjan şi-i urez din suflet viaţă lungă cu sănătate şi cu succes în opera sa literară din viitor.

FLORIN CONTREA

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: