~Dan Lupescu: „Cel mai iubit dintre profesori“
Neliniştit, iconoclast şi tandru -, profesorul, criticul şi istoricul literar Marian Barbu, redactor şef al revistei europene de cultură şi educaţie naţională, pe care o edităm în Bănie, LAMURA, are frenezia şi rigoarea bizantină specifice precursorului simbolismului european şi mondial: Alexandru Macedonski.
Conceput în Sfânta noapte de Crăciun 1938, Marian Barbu avea să vadă lumina zilei la patru săptămâni după declanşarea celui de-al doilea război mondial. Şi un necontenit război cu spiritele gregare, cu ambuscaţii şi rinocerii de serviciu va fi viaţa sa, traversând două dictaturi şi un perfect haos democraticesc.
Deloc întâmplător, într-o altă noapte de Crăciun, privind peste deal, la Bulzeşti, vedea, împreună cu Marin Sorescu, acelaşi spectacol terifiant:
…Urlau lupii/…/
Acolo, la Sălişte, sus, deasupra cimitirului,
Pe fosta vatră a satului.
Se strânseseră zece-doisprezece, câţi or fi fost,
Şi urlau la stele.
Ce frumos este ! a scâncit Sâia/…/
Poate că ei înţelegeau mai bine./…/
Şi, deodată, haita a tăcut.
Asta a fost.
Fericiţi, copiii au intrat în casă./…/
Concertul haitei din Sălişte,
Pe care l-am ascultat şi eu în noaptea aceea geroasă,
Mi-a rămas în urechi, ca dangătele unor clopote,
Care, nu ştiu de ce, dintr-o dată cad din clopotniţă,
Se scufundă şi dispar în pământ.
Uneori mi s-a părut că pământul
Urlă ca lupii.
Născut la 29 septembrie 1939, în acelaşi areal fabulos în care a copilărit genialul autor al Rondelului beat de roze şi al Nopţii de mai, pe Valea Amaradiei, la doi paşi Nord-Vest de Craiova, în satul Mileşti – de unde, îmi place să cred, cu veacuri în urmă, Nicolae Milescu Spătaru ar fi pus cap compas spre Beijing (China) -, unicul fiu al Elenei şi al lui Constantin Barbu, înnobilaţi cu severul titlu de ţărani săraci, a urmat cursurile primare în satul natal, pe cele gimnaziale în cătunul de centru al comunei Izvor, după care a făcut saltul binevenit la celebrul Liceu Fraţii Buzeşti din Bănie, pe care l-a absolvit la vârsta de 17 ani neîmpliniţi, în 1956.
Neavând resursele materiale necesare pentru a se înscrie la facultate (în Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Timişoara), adolescentul cu pletele-n stele şi Luceafărul în inimă brăzdează, răstimp de trei ani, regiunea Oltenia, predând, ca profesor suplinitor, matematicile şi limba română.
Printr-un norocos concurs de împrejurări – grija statului român faţă de tinerii de excepţie -, din toamna anului 1959, Marian Barbu beneficiază, împreună cu leatul său din Podari, Marin Beşteliu, de bursele speciale instituite de Consiliul Popular Regional Oltenia, devenind student al Universităţii din Bucureşti.
În iunie 1964, trece cu brio examenul de stat, fiind declarat Diplomat universitar, cu media 9.75, în specialitatea Limba şi Literatura Română. Urmează revenirea – de astă-dată în ipostază de profesor – la Liceul Fraţii Buzeşti din Craiova şi …aterizarea în cancelaria bastionului învăţământului românesc de pe Bulevardul 23 August/Ştirbei Vodă nr. 5.
Eu, Dan C. Lupescu, purtător al emblemei L.F.B. 436, am avut şansa destinică de a face parte, în toamna anului 1964, dintr-una din clasele a IX-a preluate de atât de tânărul şi energicul profesor Marian Barbu.
După ce, în anii de gimnaziu, avusesem, tot la Fraţii Buzeşti, norocul ca, la Română, să fim binecuvântaţi cu o profesoară experimentată, de certă vocaţie pedagogică, Tatiana Bolocan, urmase un an ceva mai puţin norocos (clasa a VIII-a, prima de liceu, în acea vreme), cu o profesoară pierdută …în visul focoaselor iubiri.
Surâzător ca Primăvara lui Boticelli, iradiind lumină, seninătate şi încredere nestăvilită, aidoma unui lan de maci legănat pe razele selenare şi îmbujorat de roua dimineţilor de iunie, Marian Barbu ne-a cucerit încă de la prima oră de clasă.
Ne-a încântat nu atât prin vârsta sa biologică (deşi aceasta ni-l apropia, făcându-ne să-l percepem ca pe un frate mai mare), cât prin spiritul său tânăr – spirit al adâncurilor, al esenţelor, dar şi al ţâşnirilor spre zenitul împlinirilor celeste.
Profesorul Marian Barbu era …ALTFEL, cu totul …ALTFEL, faţă de toţi ceilalţi profesori din cancelaria Fraţilor Buzeşti.
Într-o anumită măsură, se apropia de stilul Marian Barbu numai profesorul de fizică Origen Bunescu, care, cu doi ani înainte şi venind (tot) direct din şcoala de ofiţeri de rezervă, ne preluase ca diriginte al clasei a VII-a B.
Acum eram într-a IX-a D, printre colegii mei aflându-se cei ce aveau să devină …arhitecţi: Florin Giorgi şi Dan Cizmaru, chimişti: Mariana Şerban şi Sorin Ilie (cercetător ştiinţific UNESCO,de 20 de ani, la CERN Geneva), ingineri: Paul Tobă şi Paul Iarovoi, profesori: Doina-Iuliana Iota, Romulus Turbatu.
Iscoditor, prietenos şi incitant, profesorul Marian Barbu realiza, ca nimeni altul, zi de zi, lecţii model, lecţii interactive.
Avea ambiţia ca, predată la două sau mai multe clase paralele, aceeaşi temă să fie gândită şi structurată ALTFEL. Să nu semene cu acelea gemene ei.
Două erau elementele cele mai provocatoare şi fascinante pe care le cultiva admirabilul nostru profesor de română, Marian Barbu: bibliografia, bogata bibliografie, pe care ne-o preciza la incheierea orei, şi subiectele deosebite, pe care ni le dădea la teze ori la lucrările de control.
Ţinteau nu capacitatea de memorare, de îngurgitare şi reţinere de date şi amănunte biobibliografice, ci, aproape exclusiv, modul de gândire, inspiraţia conexiunilor şi chiar a judecăţilor de valoare, propensiunea pentru analiză şi sinteză.
În asemenea împrejurări, nu-i de mirare că, la teze, profesorul nostru ne lăsa cu manualele pe bancă. Ne întindea, în fapt, o jucăuşă, zâmbitoare capcană…
Cei ce încercau să copieze luau notele cele mai mici. Deoarece subiectele erau în aşa fel concepute încât nu aveai nici de unde, nici cum să copiezi. Ele testau/verificau creativitatea, prospeţimea punctelor de vedere, virtuţile de a analiza în profunzime un subiect, de a te detaşa de el şi a-l survola, apoi, realizând, finalmente, o sinteză personală.
Marian Barbu nu se rezuma la a avea un stil APARTE, ci însuşi EL ERA STILUL purtând această marcă eclatantă: Marian Barbu, cel ce avea să devină rapid cel mai iubit Profesor.
Aşa avea să rămână şi peste mai bine de trei decenii, când m-am bucurat de invitaţia de a-i fi oaspete la câteva dialoguri cu liceeni de-a XII-a ori la ore de recapitulare.
Nu mă sfiesc să mărturisesc că-i sunt mereu recunoscător pentru faptul de a-mi fi fost mentor şi sfătuitor, prieten şi frate …de tâmplă, cum îi place să afirme.
Mai mult chiar, în ediţia de duminică 7 aprilie 1968, prin generoasa prezentare cu titlul Profil liric: Dan Lupescu, din cotidianul cel mai important al Olteniei, Înainte, mi-a girat debutul literar, după ce purtasem corespondenţe încurajatoare cu Geo Dumitrescu şi Nina Casian.
Acesta-i doar unul dintre multele chipuri ale lui Marian Barbu, diamantat poliedru şlefuit, autoşlefuit în timp.
Trăind o viaţă printre cărţi, minunatul nostru Profesor s-a consacrat ca istoric literar şi critic de prim rang. Este unul dintre cei mai prolifici scriitori români contemporani, exersându-se în cvasitotalitatea genurilor literare.
A publicat 34 de cărţi şi volume (11 cărţi de critică şi istorie literară, patru romane, două volume de proză scurtă şi pentru copii, patru volume de poezie, şase volume de scrieri didactice, şapte antologii), cărora li se adaugă 28 de prefeţe şi postfeţe, zeci de ediţii îngrijite.
Accesând, ieri, site-ul Bibliotecii Congresului S.U.A., l-am găsit prezent pe scriitorul român Marian Barbu cu 15 cărţi.
Îngăduiţi-mi, prieteni, să-l îmbrăţişez cu sufletul şi cu inima pe Marian Barbu, cel preţuit de Ilie Purcaru pentru rigoarea investigaţiei literare, originalitatea interpretărilor, gustul sigur, controlat de o cultură solidă.
Marian Barbu, cel căruia, într-un februarie-martie 2000, uriaşul Fănuş Neagu îi dăruia, în scris, dragostea definitivă, după ce, în august 1997, Adrian Păunescu îl numise un spirit excepţional şi-i adusese un omagiu frăţesc.
În încheiere, daţi-mi voie să pigmentez mărturisirile mele cu o întâmplare insolită. Acum vreun sfert de secol se transferase la OLTCIT Craiova, de la ARO Câmpulung Muscel, un inginer de excepţie, pasionat de automobile. Avea doi fii, isteţi şi scânteietori ca făt-frumoşii din poveste. Îşi dorea din toată inima ca măcar unul dintre ei să-i calce pe urme, să preia stafeta ingineriei.
Ghinionul tatălui a fost acela că amândoi flăcăii au nimerit în clase la care Marian Barbu preda româna. Tragedie mare: s-au îndrăgostit atât de tare de tărâmul magic al literaturii, încât nici unuia dintre ei nu-i mai trecea prin cap să ajungă inginer.
Ani la rând, tatăl lor s-a jurat, în faţa colegilor de serviciu, că îl va omorâ pe profesorul Barbu, care le-a luat minţile celor doi copii ai săi. Uneori îi întreba cu îndârjire pe colegi: Unde-l găsesc, unde-l găsesc pe profesorul Marian Barbu, să-l strâng de gât şi să-l omor cu mâna mea ?
Soţia inginerului era atât de speriată, încât făcea pe ăl din baltă în patru ca soţul său să nu afle când sunt şedinţele cu părinţii, evitând astfel o posibilă crimă…
Anii de liceu au trecut, iar adolescenţii şi-au văzut de drumul ales. Unul dintre ei este nimeni altul decât Răzvan Voncu, acum opt ani asistent universitar al reputatului Eugen Simion, pe atunci preşedintele Academiei Române. În prezent, Răzvan este decanul viitor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti.
Fratele său s-a afirmat ca un inspirat şi sigur pe sine medic. Iar tatăl lor, inginerul Ştefan Voncu, a rămas în libertate, fără …cazier, graţie soţiei sale grijulii.
…Şi uite-aşa noi avem acum prilejul minunat de a-l sărbători pe profesorul Marian Barbu, la împlinirea a 70 de ani, cea de-a doua vârstă de aur.
La mulţi şi tot mai buni ani, Domnule Profesor !
Vă mulţumesc şi vă sărut tâmplele înzăpezite în lumină.
DAN LUPESCU
Niciun comentariu până acum.
▼EDITORIAL
Mai ieri-alaltăieri, crainica postului de televiziune Pro Tv se întreaba, cu disperare, ce se întâmplă cu tineretul român că a ajuns în faza anormală, aberantă, să ucidă şi să violeze copii de trei-cinci ani, de ce se sinucid băieţei şi fetiţe a căror preocupare caracteristica vârstei ar trebui să fie jocul, iar eu vin şi completez întrebarea: de ce taţii îşi ucid copiii şi nevestele, de ce mamele fac acelaşi lucru, de ce fiii îşi violează şi îşi ucid bunicele etc.? >>>>
Pagini
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Iubirea, această floare de colţ care devoră“
- ▼ ATITUDINI
- ~Adrian Botez: „Arhetipalitate/ alchimie cosmogonică, în Scrisoarea III, de Mihai Eminescu“
- ~Adrian Botez: „Domnule Manolescu, nu sunteţi nici măcar împărat…!!!“
- ~Adrian Botez: „Intimidări manolesciene…sau: acuzatorul domn Nicolae Manolescu şi… prezumţia de nevinovăţie pentru domnul Liviu Ioan Stoiciu“
- ~Adrian Botez: „Luceafărul exemplar şi proliferarea hyperionică“
- ~Adrian Botez: „Quousque tandem abutere, Manolescule, patientia nostra?“
- ~Adrian Botez: „Satul românesc eminescian – ca dispoziţie metafizică spre transcendere“
- ~Adrian Botez: Folclor sacral românesc şi eminescologie/ ”crengologie” în… hierogamie/ cosmogonie/ theogonie: Nunta Zamfirei, de George Coşbuc
- ~Adrian Botez: PERICLES* (495-429 a.Ch.) şi…„democraţia” contemporană nouă
- ~Al. Fl. Ţene: „Întâlnire întâmplătoare cu Gib“
- ~Al. Florin Ţene: „Artur Silvestri-simbol peste veşnicie“
- ~Al. Florin Ţene: „Cavalerul nebuniei străbate literatura Europei“
- ~Al. Florin Ţene: „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“
- ~Al. Florin Ţene: „Metafora ca ritm al gândirii“
- ~Al. Florin Ţene: „Nietzsche – Între răsăritul zeilor şi amurgul lor“
- ~Al. Florin Ţene: „Peripeţiile eului în metafizic şi paradoxurile acestuia“
- ~Al. Florin Ţene: „Un anumit egoism al istoricilor literari şi de artă“
- ~Al. Florin Ţene: Filozofia democraţiei în România contemporană
- ~Al. Florin Ţene: Liga Scriitorilor din România a instituit Premiul Virtutea Literară
- ~Alex Cetăţeanu: „Scrisoare către Cezar“
- ~Alexandru Nemoianu: „Câteva gânduri despre Ernst Junger“
- ~Ana Capotă: „Dramaturgia interbelică“
- ~Ana Dobre: „Formele realului“
- ~Ana Dobre: „Viaţa din spatele destinului“
- ~Angela Baciu: „In memoriam Radu G. Ţeposu“ (Interviu cu criticul literar)
- ~Angela Bîrsan: „Şalom şi leuştean. Monolog de piatră“
- ~Angela Nache Mamier: „Femelismul“, un probabil manifest literar
- ~Angela Nache-Mamier: „Lire a la plage“
- ~Artur Silvestri: „Actualitatea călinescianismului“
- ~Artur Silvestri: „Noua Geografie literară“
- ~Aurel Anghel: „Cei pentru care nu sunt ţigan“
- ~Cezarina Adamescu: „Câteva consideraţii despre starea actuală a culturii. Scriitorul român şi ancheta lui Viorel Dinescu“
- ~Cezarina Adamescu: „Eigii contemporane. Un patriarh al muzicii simfonice. Pascal Bentoiu – oficiind la sanctuarele muzicii“
- ~Cezarina Adamescu: „Elena Armenescu şi puterea fascinantă a cuvântului scris, rostit sau gândit“
- ~Cezarina Adamescu: „Evocare. Timpul întâlnirilor cruciale. În vizită la poetul Cezar Ivănescu“
- ~Cezarina Adamescu: „Mic îndreptar de terapie divină – reflecţii spirituale“
- ~Cezarina Adamescu: „Reporter romantic. Logodna cu apă (Jurnal veneţian)“
- ~Cezarina Adamescu: „Sine ira et studio. Gânduri şi atitudini creştine“
- ~Cezarina Adamescu: „Un voievod al scrisului stând drept în faţa altarului: Andrei Vartic“
- ~Const. Miu: „„Selecţia naturală în cultură“
- ~Const. Miu: „De la cuvânt la poezie“
- ~Constantin Schifirneţ: „A.D. Xenopol în spaţiul public“
- ~Corneliu Stoica: „Restituiri – Ioan Neniţescu, un poet al neatârnării“
- ~Cristian Neagu: „Infracţiunea de a fi“, Adrian Păunescu
- ~Cristian Neagu: „Prioripost returnat“
- ~Cristian Neagu: „Ultima primăvară a lacrimilor lui Nichita“
- ~Dan Brudascu: „Mircea Cărtărescu în viziunea criticii literare suedeze“
- ~Dan Brudaşcu: „Carenţe sau omisiuni interesate?“
- ~Dan Brudaşcu: „Improvizaţii intelectuale pe seama clasicilor“
- ~Dan Brudaşcu: „Poeţii ardeleni şi literatura universală“
- ~Dan Lupescu: „Cel mai iubit dintre profesori“
- ~Dimitrie Grama: „Genetica, Morala şi Responsabilitatea Umană“
- ~Elena Buică: „Scrierile lui Nicapetre“
- ~Elisabeta Iosif: „Destine contemporane“
- ~Emilian Marcu: „Urcarea scroafei în copac“
- ~Emilian Marcu: „Vremea nesimţiţilor“
- ~Eugen Dorcescu: „Câteva gânduri despre poezie şi Paradis“
- ~Fănuş Neagu: „Urât mai trăiţi, domnilor!“
- ~Felix Sima: „Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor – la Balcic -“
- ~Florentin Smarandache: „Traficul internaţional de influenţă în cultură“
- ~Florin Contrea: „Despre o amintire interzisă a lui Mihail Dragomirescu“
- ~Florin Contrea: „In memoriam G.I. Tohăneanu“
- ~Florin Contrea: Artur Silvestri omagiat de Timişoara literară“
- ~Gabriel Mareş: „Praga monumentală a lui Nicolae Filimon“
- ~Gabriela Petcu: „125 de ani de la naşterea lui Mateiu Caragiale“
- ~Gabriela Zavalas Anghel: „Forcepsul şi proiectul“
- ~George Anca: „Dialectică advaitină“
- ~George Anca: „Eminescologie cu N. Georgescu, apostolul apostrofului“
- ~George Anca: „Glose asupra Ahimsa“
- ~George Anca: „Întâlniri în paradis“
- ~George Petrovai: „Albert Camus şi ipostaza scriitorului exilat în existenţă“
- ~George Petrovai: „Doctorul Iura Jivago, unul dintre eroii de referinţă ai literaturii de rezistenţă“
- ~George Petrovai: „Yasunari Kawabata şi drumul prozei sale de la modernism la clasicism“
- ~George Popa: „Al şaselea simţ – instinctul metafizic“
- ~George Popa: „Eminescu – autoportretul geniului“
- ~George Popa: „Trebuie canonizat Eminescu?“
- ~Gheorghe Gavrilă Copil: Proces penal „Mihail Eminescu“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Vasile Voiculescu: medicină şi credinţă“
- ~Grigore Vieru: „Răzvrătirea limbii române“
- ~Ilie Rad: „Recuperarea unui scriitor – Lucian Boz“
- ~In Memoriam Mihai Ungheanu
- ~Ioan Baba: „Unde există întrebări nu există un punct final“
- ~Ioana Stuparu: „Întâlnire cu scriitori. Seara Ion Murgeanu“
- ~Ioana Stuparu: „Întâlnire cu scriitori“
- ~Ion Marin Almăjan: „Cu biciul pe bătrâni??“
- ~Ion Marin Almăjan: „Cu biciul pe bătrâni??“
- ~Ion Stoica: „Eugen Jebeleanu la centenar“
- ~Ionuţ Caragea: „Literatura Virtuală, Genul Cyber-Poetry şi Curentul Generaţiei Google“
- ~Isabela Vasiliu Scraba: „Mircea Eliade pe internet“
- ~Lucia Olaru Nenati: „A plecat dintre noi un om de patrimoniu – Constatin Mălinaş“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Cuvânt la despărţirea de Profesorul Ciopraga“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Recviem Grigore Vieru“
- ~Maria Vaida: „Cu aripi albastre de îngeri“
- ~Maria Vaida: „Poezia lui Gheorghe Pituţ“
- ~Maria-Eugenia Olaru: „Strada, un spaţiu societal care suferă de alienare“
- ~Mariana Brăescu: „La New York, Artur Silvestri în România Tainică“
- ~Mariana Gurza: Mihai Ungheanu (17 martie 1939-12 martie 2009)
- ~Mariana Popa: „Casa Loma – Toronto“
- ~Marieta Găurean: „Receptarea naturalismului în critica literară românescă“
- ~Mihai Cimpoi: „Dorul“
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (III)“
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (IX)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (VII)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (VIII)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda“ (II)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda“ (IV)
- ~Mircea Micu: „Prin poarta iernii“
- ~Mircea Popa: „Restituiri (Miron Pompiliu – Poetul)“
- ~Nae Georgescu: „Eminescologia la ora exactă“
- ~Napoleon Săvescu: „Artur Silvestri se află acolo, în al nouălea cer“
- ~Nastasia Maniu: „A crede sau a nu crede în existenţa lui Dumnezeu“
- ~Nastasia Maniu: „Cu faţa spre Dumnezeu, cu spatele spre lume“
- ~Nastasia Maniu: „Temutul critic nu mânca poeţi debutanţi la micul dejun“
- ~Olga Morar: „Literatura pentru copii – o literatură specială?!“
- ~Olga Morar: „Magda Isanoş sau poezia religioasă“
- ~Olga Morar: „Radu Tudoran – un scriitor uitat“
- ~Olga Morar: „Traduceri ale literaturii pentru copii“
- ~Petre Bucinschi: „Frământările unui scriitor“
- ~Petre Bucinschi: „Literatura generează libertatea omului“
- ~Petre Bucinschi: „Un traseu dat de destin (I.L. Caragiale)“
- ~Pr. Theodor Damian: „Artur Silvestri a fost un mare om. Un cărturar“
- ~Societatea Scriitorilor Bucovineni (SSB) – 70 de ani
- ~Terner Zoltan: „Pastila săptămânii – război sau pace cu tine însuţi? – Glose în stil baroc“
- ~Th. Codreanu: „Un don Quijote basarabean“
- ~Theodor Damian : „Timpul între imanent şi transcendent: Chronos şi Kairos în poezia lui Eminescu“
- ~Theodor Rapan: „Eu scriu fără vestă antiglonţ!“
- Cezarina Adamescu: „Dezvăluiri incendiare: În ziua nunţii am vrut să sparg o vitrină şi să fur o carte“. Motivaţie la volumul: „99 de anotimpuri fără Nichita“
- Florin Contrea: „În deplinătatea gloriei literare -Ion Marin Almăjan“
- Isabela Vasiliu-Scraba: Un hocus-pocus si o cacialma: numirea Institutului de Istoria Religiilor cu numele lui “Ioan Petru Culianu”
- ▼ CARTI
- #803 (fără titlu)
- „Temperatura elegiei“ – prefaţă de Artur Silvestri – la volumul Vesperale de N.N. Negulescu , Editura Litera, 1983, Bucureşti
- ~ Zoltan Terner: Un excepţional volum antologic Lucian Raicu*
- ~19 martie 2009 – In memoriam Artur Silvestri la Iaşi
- ~A I Brumaru: „Eros şi Thanatos“
- ~A.I. Brumaru: Marele Poem (cronică la „Cele mai frumoase poezii“, o antologie de Grigore Vieru , Ed Jurnalul, 2002)
- ~Adrian Botez: Dan Brudaşcu – „Goga şi criticii săi“
- ~Adrian Botez: Theodor Codreanu – „Polemici incorecte politic“
- ~Adrian Dinu Rachieru despre Sorin Cerin: „O invitaţie la meditaţie“
- ~Adrian Dinu Rachieru: „Destine umbrite“
- ~Adrian Dinu Rachieru: „Opera lui Eugen Dorcescu“
- ~Adrian Porcescu: „Mărturisirea de credinţă literară“, Ed. Carpathia Press, Buc, 2008
- ~Agafiţei Florinel: „Ultimul mare indianist român – Sergiu Demetrian“
- ~Agafiţei Florinel: Câteva comentarii la „Gramatica limbii sanscrite“, autor Th. Simenschy
- ~AI. Brumaru: Doi poeţi
- ~Al Florin Ţene: „Bucuria simulată şi fericirea gândită în poezia lui Mircea Ciobanu“
- ~Al. Florin Ţene: „Artur Silvestri – Patriarhul României Tainice din nou printre noi“
- ~Al. Florin Ţene: „Cheia pentru labirintul corespondenţei lui Marin Sorescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Dimensiunea psihopatografică şi de obiectivare în proza lui Gib I. Mihăescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Înţelepciunea ca reflecţie controlată în poezia lui Eugen Dorcescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Metafora ca mod de exprimare a vibraţiilor eului la Melania Cuc“
- ~Al. Florin Ţene: „Mini biblioteca de pe raftul din faţă a poeziei contemporane“
- ~Al. Florin Ţene: „Substanţa“ alter- ego-ului în poezia lui Emil Botta
- ~Al. Florin Ţene: Cronică la „Frumuseţea lumii cunoscute“ de Artur Silvestri
- ~Alex. Ştefănescu: Note la volumul „Albe&reci“, de Djamal Mahmoud
- ~Andrei Roth: Argument la volumul „O sută de reflecţii“ de Daniel Mureşan
- ~Angela Furtună: „Arhimandritul Timotei Aioanei – Un prozator dăruit şi cartea sa“
- ~Angela Mamier: „Stefan Doru Dăncuş: vol. «Scrum» (Cendre) – Poezia ca suport pentru un prezent dizlocat“
- ~Angela Nache Mamier: O antologie a poeziei române contemporane: Despre ceea ce este şi nu este poezia
- ~Angela Nache-Mamier: Sonetele lui Adrian Munteanu
- ~ARTUR SILVESTRI: „Aşa cum l-am cunoscut şi nu l-am uitat“
- ~Aurel Anghel: „Denisa Comănescu“
- ~Aurel I. Brumaru: „Istoria literară altfel“
- ~Ben Todică: „Despre vol. SCRUM/CENDRE al poetului Ştefan Doru Dăncuş“
- ~Cezarina Adamescu: „Adrian Botez – un poet incomod şi poemele sale magistraleú
- ~Cezarina Adamescu: „Artur Silvestri – aşa cum l-am cunoscut“, partea a II-a
- ~Cezarina Adamescu: „Artur Silvestri aşa cum l-am cunoscut“, prima parte
- ~Cezarina Adamescu: „Duh tainic într-un rotund numit sufletul român“
- ~Cezarina Adamescu: „Eugen Dorcescu – Poemele bătrânului – zece ipostaze ale întâmplării de a fi“
- ~Cezarina Adamescu: „File dintr-un jurnal imaginar – Alexandru Nemoianu“
- ~Cezarina Adamescu: „Melania Cuc – Un samsar colindând lumea cu poeme la subsuoară“
- ~Cezarina Adamescu: „Poeme la cumpăna cerului cu ţărâna“
- ~Cezarina Adamescu: „Scriitori români. Întâlniri providenţiale. Marta Cozmin – medalion literar“
- ~Cezarina Adamescu: „Taina – leoaică flămândă care dă tărcoale (recenzie la cartea Melaniei Cuc, «Vara Leoaicei»“
- ~Cezarina Adamescu: „Un cântec de lebădă sau ultima toamnă a patriarhului“
- ~Cezarina Adamescu: „Un fel de poveşti fabuloase, un fel de poeme şotron – Melania Cuc, vânătoare de şoim, tablete şotron“
- ~Cezarina Adamescu: „Un luminiş care se numeşte credinţă sau Fantastica peregrinare prin lumea zeilor“
- ~Cezarina Adamescu: „Un menestrel cântând serenade domniţei Poesis pe harfele vântului“
- ~Cezarina Adamescu: Abisul – dincolo şi dincoace de noi înşine – marginalii la cartea lui Eugen Dorcescu – Abyssus Abyssum Invocat, Ed. Semănătorul, 2009
- ~Cezarina Adamescu: Cronică – Ioan Miclău, „Poezii alese, vol. II, Editura Cuget Românesc
- ~Cezarina Adamescu: Exegeză la volumul: „Nu ştiu dacă sunt…“
- ~Cezarina Adamescu: Viorel Dinescu – „Arhipelag stelar”, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2006
- ~Cleopatra Lorinţiu: „Abur de Moldovă“
- ~Const Miu: „Poetica uimirii şi estetica privirii“
- ~Const. Miu: „Despărţirea de prezent (cronica la «Minunata Adela» semnată de Gh. Postelnicu)“
- ~Const. Miu: „Proza lui Adrian Păunescu“
- ~Const. Miu: „Sursele satirei“
- ~Const. Miu: „Teatrul lui Miron Radu Paraschivescu“
- ~Const. Miu: „Un alt virtuoz al sonetului: Emilian Marcu“
- ~Const. Miu: Cronica la Adrian Păunescu, „Vinovat de iubire“
- ~Constantin Ghiniţă: O nouă carte scrisă de Cezarina Adamescu: „Ultima logodnă“ – 333 se sonete, Editura Arionda, Galaţi, octombrie 2008
- ~Cornel Ungureanu: Veronica Balaj – „Piruietă pe catalige“
- ~Corneliu Stoica: Evocări – Eugeniu Ştefănescu-Est
- ~Corneliu Vasile: „Publicistica lui Ion Vinea în actualitate (cronică la OPERE vol. VIII)“
- ~Costea Glodeanu: Cronică la Ion Iancu Vale – „Înger sechestrat“
- ~Cristian Neagu: „Clarviziune condeieristică prin «Globul de cristal», sub semnătura Elisabetei Iosif“
- ~Cristian Neagu: „Oglindiri“ Elena Buică, în reciprocitatea arhaic-modern, timp-suflet
- ~Cristian Neagu: Cronica la „Ruguri, România sub asediu“ de Adrian Botez (Ed. Carpathia Press, Buc., 2008)
- ~Daniela Gifu: „Alcătuiri de poveste. Apocalypsis cum figuris de Artur Silvestri“
- ~Doina Drăgan: „Al. Florin Ţene îşi lasă amprenta conştiinţei în creaţia şi personalitatea sa, demonstrând voinţă şi suflet de poet puternic“
- ~Doina Drăgan: Cronica la cartea „Ziua a saptea dupa Artur“ de Al Florin Tene
- ~Elisabeta Bogăţan: „O binevenită reeditare – Apocalypsis cum figuris“
- ~Elisabeta Iosif: „Artur Silvestri – labirintul lăuntric al geniului“
- ~Elisabeta Iosif: „O nouă carte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga“
- ~Eugen Dorcescu: „Conştiinţa de sine a fiinţei“
- ~Eugen Dorcesu: Un psalm înflorit (postfaţă la volumul „Când s-au fost spus îngerii“ de TRAIANUS)
- ~Florentin Popescu: „Conspiraţii celeste“ de Victoria Milescu
- ~Florentin Smarandache: Prefaţă la „HELLUO LIBRORUM“*
- ~Florin Contrea: „Imne ale neuitării Ninei Ceranu“
- ~Florin Contrea: „Mihail Dragomirescu în zbor peste destinul său…“
- ~Florin Contrea: „Păsările poetului Bernhard Setzwein, – de ce zboară?“
- ~Florin Contrea: „Reevaluarea lui Nichita Stănescu în studiile lui Adrian Dinu Rachieru“
- ~George Anca ne vorbeşte despre Artur Silvestri
- ~George Petrovai: „Boleslaw Prus – corifeu între corifeii literaturii polone“
- ~George Petrovai: „Ivan Sergheevici Turgheniev şi ubicuitatea lui artistică“
- ~George Petrovai: „Jack London şi opera sa zămislitoare de supraoameni“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Filozofie şi lirism (cronică la vol. lui Valeriu Sofronie «Blaga în şi despre mister»“
- ~Henrieta Anişoara Şerban: „Coaxialismul de Sorin Cerin“
- ~I.M.Almăjan: „Argintul viu al literaturii feminine din Banat, Veronica Balaj“
- ~Ioan Miclău: „A. Botez – Spirit şi Logos în poezia eminesciană“
- ~Ioan Miclău: „Drumurile artei – Artur Silvestri: Perpetuum mobile. Piese improvizate pentru violoncel şi oboi“
- ~Ioana Stuparu: „Dăruire – Artur Silvestri şi Modelul Omului Mare“
- ~Ioana Stuparu: Cronică de carte „Memoria ca un concert baroc“ – vol. II „Ofrandă aproape fără grai“ de Artur Silvestri
- ~Ioana Stuparu: Cronică la volumul: „Acasă în paradis – Memorial Artur Silvestri“, de Cezarina Adamescu
- ~Ion Manea: „Cezarina Adamescu la a 50-a carte!“
- ~Ion Marin Almăjan: „Premiere şi priorităţi timişorene“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Cu Artur Silvestri la dezbaterea literară de la Chişineu Criş, iulie 1988“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Un eminescolog bine temperat (cronică la cartea, „Eminescu după Eminescu“ de prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru)“
- ~Ion Untaru: Trăsnetul (fragment din romanul „Ne-am întâlnit pe internet“)
- ~Ionela Oprea: „Abatele Prévost şi hommo religiosus român“
- ~Leonida Maniu: „Eminescu în viziunea lui George Popa“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Arca Eminescu“
- ~Lucian Gruia: „Artur Silvestri – Frumuseţea lumii cunoscute“
- ~Lucian Gruia: „Grigore Vieru – un drum către tăcere“
- ~Lucian Gruia: „Mariana Brăescu – Revelaţii tactile“
- ~Lucian Gruia: „Nichita Stănescu şi lumile sale paralele“
- ~Lucian Gruia: „Pentru o definiţie a specificului românesc (Crestomaţie de Gabriel Stănescu)
- ~Lucian Gruia: „Petre Ţuţea în conştiinţa contemporanilor săi“, Crestomaţie realizată de Gabriel Stănescu
- ~Lucian Gruia: „Proza lui Artur Silvestri“
- ~Lucreţia Bogdan: „Poemul dramatic «Meşterul Manole», de Valeriu Anania“
- ~Marcel Turcu: „Intemperii lirice“
- ~Maria Daniela Pănăzan: Recenzie – „Sacrul în poezia românească“
- ~Maria Diana Popescu: „Un înger şi-a uitat jurnalul pe Pămînt“
- ~Maria Vaida: „Al treilea ochi“
- ~Maria Vaida: „Al treilea ochi“
- ~Maria Vaida: „Anotimpul miracolelor – vol. «Oracol» de Marcel Mureşeanu“
- ~Maria Vaida: „Omul faptelor sau O clipă de taină“
- ~Maria Vaida: Poeta Maria Suciu (Bosco)
- ~Maria Vaida: Poetul sub imperiul timpului
- ~Mariana Brăescu: „A fost un proiect, a rămas un vis“
- ~Mariana Gurza: „Exil de zi şi noapte“ cu Veronica Balaj
- ~Melania Cuc: „Cronică la cartea unui poet – Theodor Răpan“
- ~Melania Cuc: „Moşiereasca“ (fragment din romanul în lucru „Vara leoaicei“)
- ~Melania Cuc: „Tablete şotron, din volumul în lucru «Vânătoare cu şoim»“
- ~Melania Cuc: Cronica la cartea lui Nicolae Băciuţ – „Înapoi la viitor“
- ~Melania Cuc: Menuţ Maximinian a intrat cu dreptul în „Vremea sintagmelor“
- ~Mihai Ogrinji: Recenzie „Artur Silvestri. Vocaţia Căii Singuratice“, Cleopatra Lorinţiu
- ~Mircea Micu: „Îngerul cu o carte-n mâini (Nichita Stănescu)“
- ~Mitru Valea: „Cărticica de dat în leagăn gândul“ de Al Florin Ţene, Editura Viaţa arădeană, 2007
- ~Nae Georgescu: „Cronică la vol. lui Gheorghe Doca «Eminescu – o perspectivă dialogic㻓
- ~Nae Georgescu: Cronica la vol. lui Gheorghe Doca „Eminescu – o perspectivă dialogică“
- ~Nastasia Maniu: O zi cu spiritul lui ARTUR SILVESTRI sau Lansarea a doua cărţi memorabile
- ~Nina Negru: „Omul care călătorea singur – 95 de ani de la naşterea lui Constantin Virgil Gheorghiu“
- ~Note critice la „Revelaţii 21 decembrie 2012“ de Sorin Cerin
- ~O carte mare: „Patriarhul Ardelean“
- ~Octavian Curpaş: Recenzie la „Femeie în faţa lui Dumnezeu“ de Melania Cuc
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Mişcarea spirituală Rugul Aprins. Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor de la Rarău“
- ~Olimpia Berca: „Gimnastica nisipului“
- ~Orghidan George Radu: „Schimbarea la faţă a României“ de Emil Cioran
- ~Paul Eugen Banciu: „Judecata literatorilor“
- ~prof. Carmen Andronache: Din alocuţiunile unor lansări de carte ale Luciei Olaru Nenati
- ~Prof. Dr. Const. MIU: „Eseu impresionist despre cărţile lui Artur Silvestri“
- ~Prof. univ. dr. Ion Dodu Bălan: Sorin Cerin – Despre creaţia sapienţială“
- ~Theodor Codreanu: „Agitaţie în posteritatea lui Adrian Marino“
- ~Valeria Manta Tăicuţu: „Ionuţ Caragea – Clopotele trupului său“
- ~Veronica Balaj: „Viaţa ca o cutie care sună a dor“
- ~Veronica Balaj: Interviu cu Alexandru Nemoianu
- ~Veronica Balaj: Între tandreţe şi reflexie clasică“ (despre volumul Maiei Cristea-Vieru „Doar baobabu“
- ~Veronica Marinescu: „Mircea Micu, între iubirea de literatură şi revolta împotriva violenţei“ (interviu)
- ~Virgil Borcan: Mari eseişti contemporani
- Ada Stuparu şi George Sorescu – „Elena Farago în scrisori şi documente inedite. Recuperari biografice“ (note de Dan Brudaşcu)
- Melania Cuc: „Samson Iancu scrie ca şi cum ar cresta carnea obrazului în brici“
- ▼ POEZIE
- ~Adrian Botez: „Aici în est“
- ~Adrian Botez: „Aşteptând florile“
- ~Adrian Botez: „Balada şi rugăciunea lui Joan Sala i Ferrer Sarrallonga“
- ~Adrian Botez: „C.V. de cioban al cerului (poeme inedite)“
- ~Adrian Botez: „Despre două lumi“
- ~Adrian Botez: „Din cartea profeţilor“
- ~Adrian Botez: „Mă-ntreabă strămoşii“
- ~Adrian Botez: „Melancoliile lui Ioan“
- ~Adrian Botez: „O dungă – fizic – inexplicabilă“
- ~Adrian Botez: „O pasăre cenuşie“
- ~Adrian Botez: „Pentru neuitarea lui Adrian Păunescu“
- ~Adrian Botez: „Poeme de Crăciun“
- ~Adrian Botez: „Poeme de iarnă“
- ~Adrian Botez: „Poemele întunecării“
- ~Adrian Botez: „Sonete creştine“
- ~Adrian Botez: „Viersul bolii de viaţă“
- ~Adrian Botez: Grupaj liric autumnal
- ~Adrian Botez: Poeme Pascale
- ~Adrian Munteanu: Sonete
- ~Adriana Vidroiu Stanca: „Amintiri şi vârste“
- ~Al. Florin Ţene: „Ca aerul şi seva, Eminescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Clipa de dat în leagăn muza“
- ~Al. Florin Ţene: „La margine de univers, pe o baliză…“
- ~Al. Florin Ţene: „Rugăciunile zilei“
- ~Al. Florin Ţene: „Sonată pentru creşterea ierbii“
- ~Al. Florin Ţene: „Ţara mea de nicăieri“
- ~Al. Florin Ţene: „Vitraliile mării“
- ~Al. Florin Ţene: Poeme
- ~Al. Florin Ţene: Poeme noi
- ~Alex Ştefănescu: „Requiem Missa defunctorum“
- ~Cezarina Adamescu: „Căderea în ceruri. Azur încremenit“
- ~Cezarina Adamescu: „Departele şi aproapele“
- ~Cezarina Adamescu: „Dimineţi nelocuite – Îngerul Esteban“
- ~Cezarina Adamescu: „Microstihuri în stanţe nipone (fervori de aprilie)“
- ~Cezarina Adamescu: „Omagiu poetului Grigore Vieru“
- ~Cezarina Adamescu: „Poeme suave de primăvară virtuală“
- ~Cezarina Adamescu: „Stihuri pentru Adala“
- ~Const. Miu: Poezii din vol. în pregătire CONTINENTUL INIMII
- ~Cristian Neagu: „La mormântul lui Adrian Păunescu“
- ~Cristian Neagu: „Noi doi“
- ~Dan Lupescu: „Autoportret cu lup în oglindă“
- ~Daniel Mureşan: „Anahita“
- ~Daniel Mureşan: „Giuvaerul“
- ~Daniel Mureşan: „Obiceiurile lui dionisos“
- ~Daniel Mureşan: „Paşii lui Prometeu“
- ~Daniel Mureşan: Fragmente din vol. în pregătire „La curtea zeilor“
- ~Daniel Mureşan: Poeme
- ~Daniela Voiculescu: „Pe un fir de romaniţă“
- ~Dimitrie Grama: „Risipa“
- ~Dorin Ploscaru: Poeme
- ~Dumitru Mălin: „Mânia amurgului“
- ~Dumitru Mălin: „Timp de-amintire şi de uitare“
- ~Elena Armenescu: „Se duc pe rând la Dumnezeu“ (In memoriam Grigore Vieru)
- ~Elena Daniela Rujoiu-Sgondea: „Motive nipone“
- ~Elena Daniela Rujoiu-Sgondea: Poeme din volumul „Zbor din piatră“
- ~Elena Rodica Lupu: Poezii (selecţii din volumul „CU IN-CE-TI-NI-TO-RUL“
- ~Elisabeta Iosif: „Dorul de lumină“
- ~Elisabeta Iosif: „Era Poetului“
- ~Elisabeta Iosif: „Poeme de sfârşit de vară“
- ~Elisabeta Iosif: „Si a pictat cuvinte“ (poem la 130 de ani de la naşterea lui George Bacovia)
- ~Eugen Cojocaru: „Un poem pentru boem“
- ~Eugen Dorcescu: „Vechea fotografie“
- ~Florentin Smarandache: „Poeme inedite“
- ~George Anca: „Chiparos“
- ~George Anca: „Sonete din ocult“
- ~George Filip: „Îngerul l-a strigat“
- ~George Pena: „Glas în şoaptă“
- ~George Pena: Poeme „mumoase“
- ~Gheorghe Andrei Neagu: „Neant“
- ~Gheorghe Neagu: „Nunta neagră“
- ~Ioan Miclău – Din volumul: „Bună ziua, Bade Ioane!“
- ~Ioan Miclău: „Cărările iubirii“ (II)
- ~Ioan Miclău: „Duhul lui Mihai Eminescu“
- ~Ioana Stuparu: „Comori din cuvinte“
- ~Ioana Trică: „Sunt“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Însomnorata protuberanţă a soarelui şi memoriile mele multiple…“
- ~Ionuţ Caragea: „Întotdeauna oameni“
- ~Marcel Turcu
- ~Marcel Turcu: „Emigrantul său“
- ~Marcel Turcu: „Hipoteca“
- ~Marcel Turcu: „Hipoteca“
- ~Marcel Turcu: Poeme
- ~Marcel Turcu: Trei poeme noi
- ~Maria Ciornei: „În vântul vremii“
- ~Maria Ciornei: Poezii
- ~Mariana Gurza: „Gânduri tomnatice“
- ~Melania Cuc: „Lebăda pe asfalt“
- ~Melania Cuc: „Prin transparenţa vitrinei“
- ~Melania Cuc: „Rugul a ruginit untdelemn“
- ~Melania Cuc: Poeme inedite din volumul în lucru „Foişorul de foc“
- ~Mihail Soare: „Aţi mai vazut vreun flutur?“
- ~Mircea Micu: „Îngerul fără de somn“
- ~Mircea Micu: „Pasărea de acasă“
- ~Mircea Micu: „Poeme pentru mama“
- ~Mircea Micu: Poemă
- ~Mircea Micu: Poeme
- ~N.N. Negulescu: „Am strâns toamnă după toamnă“
- ~N.N. Negulescu: „Darurile serii“
- ~Nastasia Maniu: „Rugăciune pentru neamul meu“
- ~Nastasia Maniu: Poeme
- ~Nicolae N. Negulescu: „Darurile dimineţii“
- ~Nicolae Rotaru – „Duhul zborului“
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Poezii de dragoste şi meditaţie“
- ~Olga Alexandra Diaconu: Poezii de dragoste
- ~Olga Alexandra Diaconu: Poezii din vol. „Ochiul de veghe“
- ~Paul Abucean: „Ecouri şi reverberări“
- ~Paul Abucean: „Foc în vid“
- ~Răzvan Ducan: „Remember Adrian Păunescu – la un an de la plecarea la cele veşnice“
- ~Sorin Cerin: „Revelaţii“
- ~Sorin Olariu: Crist Sideral (poem în proză)
- ~Teofil Răchiţeanu: Antologie de poeme
- ~Traianus: „Paştele“
- ~Traianus: „Plocon la Eminescu“
- ~Traianus: „Răvaş din Basarabia“
- ~TRAIANUS: „Rugăciunea unui copil“
- ~Traianus: „Tăcerea la Postum“
- ~Traianus: „Visul ca moştenire“ – In Memoriam Adrian Păunescu
- ~Traianus: Poeme
- ~TRAIANUS: Poeme noi
- ~Valentina Becart: „Din ciclul poemelor becartiene“
- ~Valentina Becart: „Din jurnalul unei zile (poeme becartiene)“
- ~Victoria Milescu: Poeme (din vol. Conspiraţii celeste)
- ~Zenovie Cârlugea: „Într-un pridvor de mănăstire…“
- ▼ PORTRETE ŞI DESTĂINUIRI
- ~Adrian Botez: „In memoriam MIRCEA MICU – cel mare la duh“
- ~Adrian Botez: „Poezia de temniţă a lui Radu Gyr“
- ~Adriana Weimer: „Un geniu îşi ia rămas bun (Gabriel Garcia Marquez)“
- ~Ana Capotă: „Comedia lirică în viziunea lui Mihail Sebastian“
- ~Ana Capotă: „Mircea Zaciu – Critic şi istoric literar“
- ~Angela Furtuna: „Anul Paul Celan, un mare poet al modernităţii“
- ~Aurel Anghel: „Lirismul ca magie a memoriei“
- ~Cezarina Adamescu: „Grigore Vieru în amintirile contemporanilor“, Antologie de Daniel Corbu
- ~Cristina Nemeş: „Poeta Zorica Laţcu Teodosia sau Sacrul încarcerat“
- ~Dan Brudaşcu: „Octavian Goga. Noi lămuriri“
- ~Dimitrie Grama: „De vorbă cu Cioran“
- ~Elisabeta Iosif: „Pictorul cuvintelor – George Bacovia – Mărturii – în dialog cu fiul poetului, Gabriel Bacovia (1885)“
- ~Eugen Dorcescu: „Poezia Valentinei Becart sau despre «neantul identificării»“
- ~Gabriela Petcu: „Magda Isanos, poeta care a reuşit să răspundă tristeţii cu un zâmbet etern“
- ~George Petrovai: „Umorul şi ironia – sarea şi piperul realismului lui John Steinbeck“
- ~Georgeta Adam: „Carolina Ilica, o Sapho din Carpaţi“
- ~Lorinczi Francisc-Mihai: „Fructele Imago“ – geosfericitate literară (despre poezia lui V. Voiculescu)“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Lumea lui Fănuş Neagu“
- ~Lucian Gruia: „Adrian Marino – un hiperlucid“
- ~Melania Cuc: „Meritrocaţia, bun naţional pierdut şi …regăsit“
- ~Mihail Soare: Un fel de postfaţă (in memoriam Mircea Micu)
- ~Mircea Micu despre Mihail Soare
- ~Mircea Micu: „Ca o stea fixă (Gheorghe Pituţ)“
- ~Traianus: „Predoslovie la intrarea în pridvorul eternităţii Poetului Victor Teleucă“
- ▼ PROZA
- ~Adrian Botez: „A sta în calea oamenilor“
- ~Al. Florin Ţene: „Călătorie prin «vegetaţia luxuriantă» a exegezelor nietzscheene“
- ~Al. Florin Ţene: „Destinul lui Byron în conştiinţa critică a literaturii române a sec XIX“
- ~Al. Florin Ţene: „Evadare din lied“
- ~Al. Florin Ţene: „Lied în plină toamnă“
- ~Al. Florin Ţene: „Masca“ lui Schopenhauer – paradisul pierdut al nefiinţei
- ~Al. Florin Ţene: „Poezia românească, un climat al Visării sau împăcarea cu veşnicia metaforei“
- ~Al. Florin Ţene: „Taxiul de la miezul nopţii“
- ~Al. Florin Ţene: „Viaţa satului românesc şi a ţării în literatura epistolară“
- ~Angela Bîrsan: „Şalom şi leuştean. Monolog de piatra“
- ~Artur Silvestri: „El corte ingles“
- ~Aurel Anghel: „Câmpia pâinii“
- ~Aurel Anghel: „Uliţa lu’ Pârnod“ (frag. din „Galeria cu ploşniţe“)
- ~Aurel Brumaru: „Adaptabilitate şi transfer sau Cu prepoziţia «înspre» în era schimbării“
- ~Cezarina Adamdescu: „Înger în oglindă“ – fragmente
- ~Cezarina Adamescu: „Dialoguri cu mine însămi. Prietenii care nu m-au trădat niciodată“
- ~Cezarina Adamescu: „Scorpia care mă îmblânzeşte“ – 13 file de jurnal cultural
- ~Daniela Voiculescu: „Indigo şi Portocaliu“
- ~Dimitrie Grama: „După furtună“
- ~Dimitrie Grama: „Rita“
- ~Dumitru Buhai: „Să fim oameni cu frică de Dumnezeu“
- ~Elisabeta Bogăţan: „Spirale“
- ~Forin Contrea: „Portret în gri minor“
- ~George Anca: „Halterele lui Fellini“
- ~George Anca: „Romanul lui Vasile“
- ~George Petrovai: „Rolul de frunte al povestitorului în marea literatură rusă“
- ~George Petrovai: „Suferinta mântuitoare – motiv statornic în opera lui F.M. Dostoievski“
- ~George Popa: „Homo intellectualis“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Deputatul“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Forever“
- ~Ion Marin Almăjan: „La cosit de oameni“*(povestire)
- ~Janet Nică: „Facerea lumii“
- ~Marian Drumur: „Comorile din stadionul părăsit“
- ~Mariana Brăescu: „Dimineaţă, cu ochii fierbinţi“
- ~Melania Cuc: „Drumuri“
- ~Melania Cuc: „Prin omătul Kogaionului“
- ~Melania Cuc: „Tablete şotron“
- ~Melania Cuc: „Tablete“
- ~Nicolae Rotaru: „O zi metafizică“
- ~Petre Bucinschi: Fragment din romanul „Cocoşatul din Muzeu“
- ~Petre Bucinschi: Fragment din romanul „Viaţa şi sufletul unei vitrine“
- ~Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: „Scrisori către Eminescu“
- ~Sorin Cerin: „Coaxialismul“ (fragment)
- ~Sorin Cerin: „Iubire“ (Fragment)
- ~Sorin Cerin: „Nemurire“ (aforisme)
- ~Sorin Cerin: Fragment din „Revelaţii 21 decembrie 2012“
- ~Violeta Ionescu: „Sfinţi şi îndrăgostiţi“
- ▼EDITORIAL
- ~Ion Marin Almajan: „În pragul comunei mele natale şezum şi plânsem“
- ~Ion Marin Almăjan: „De ce era rău dispus un director de editură?“
- ~Ion Marin Almăjan: „Lista lui Sechesan“
- ~Ion Marin Almăjan: „Struga , locul unde poezia a fost regină“
- ~Ion Marin Almăjan: „Ţara Almajului“
- ~Ion Marin Almăjan: „Un maestru al versului înveşmântat în odăjdii orbitoare“
CE ESTE „LUCEAFĂRUL ROMÂNESC“?
„ Luceafărul Romanesc" în ediţie on-line este o publicaţie de literatură, destinată tuturor scriitorilor români. În această înfăţişare, ea este o premieră însă izvorul acestei iniţiative stă în tradiţia publicaţiilor cu acelaşi nume afirmate periodic în această cultură. ____________________ Redacţia LUCEAFĂRUL ROMÂNESC - Director: ION MARIN ALMĂJAN * Colegiul editorial: ALEXANDRU NEMOIANU (SUA), DIMITRIE GRAMA (Danemarca), IOAN MICLĂU (Australia), NICOLAE GEORGESCU * Secretar General de Redacţie: GABRIELA CHIRCEA * Revista este un proiect experimental aparţinând de Asociaţia Scriitorilor Creştini din România, creată prin voluntariat împreună cu ARP - Asociaţia Română pentru Patrimoniu. Colaborările la această publicaţie sunt onorifice şi se pot trimite la adresa de e-mail: luceafarul.romanesc@gmail.com Publicaţia apare săptămânal, cu începere din 15 Ianuarie 2007. _____________________ A apărut în 15 Ianuarie 2007, cu un mare succes de cititori, o nouă revistă literară importantă: este TÂNĂRUL SCRIITOR. O puteţi citi la pagina web : ______________________LITERATURA ROMANA IN IMAGINI
FĂNUŞ NEAGU
_____________________
NICOLAE DABIJA
______________________
ZOE-DUMITRESCU-BUŞULENGA
______________________
AGORA LITERARĂ
______________________
ALEXANDRU NEMOIANU
_______________________
BARTOLOMEU ANANIA
_______________________
LITERATORUL
_______________________
MARIANA BRĂESCU
_______________________
DACIA LITERARĂ
______________________________________________
VIAŢA DE PRETUTINDENI
_______________________
JURNAL LIBER
________________________ ______________________________________________
EMINESCU
________________________ ________________________ CITADELA________________________
________________________
ORIGINI
_________________________ _________________________ ________________________ _________________________ ________________________________________________
LITERATORUL
_________________________ ________________________________________________
INFORMATION BULLETIN
_________________________
CONTRAATAC
_________________________ __________________________________________________
ALMĂJANA
_________________________ __________________________________________________
BUCOVINA LITERARĂ
__________________________________________________
REVISTA NOASTRĂ
___________________________________________________
CALIGRAF
__________________________
ZODII ÎN CUMPĂNĂ
__________________________________________________
LUMINĂ LINĂ
__________________________ ___________________________________________________
REVISTA DE ETNOGRAFIE, ANTROPOLOGIE ŞI FOLCLOR
________________________ __________________________________________________
CUGET LIBER
_________________________
DOR DE DOR
_________________________ __________________________________________________
-
-
-
*DE CITIT : CREATII ŞI ANALIZE RECENTE -scriitori importanti, atitudini incendiare
-
-
Dan Culcer , Franta : ” Reciclarea miturilor si crizele identitare ”
-
Dimitrie Grama: “Reflecţii cu privire la Uniunea Scriitorilor”
-
Florentin Smarandache ,SUA : ” Traficul international de influenta in cultura ”
-
Ion Măldărescu: Mircea Cărtărescu şi „falimentul moral al românilor”
-
Nicolae Georgescu : ” Actualitatea curentului cultural al haretismului ”
-
O carte trecuta sub tacere : “Razboiul impotriva culturii romane”
-
Viorel Roman , Germania - “Cultura Razboiului Rece ” in viziunea lui M.Ungheanu
-
~ Adrian Botez : Despre “nigers” de provincie si ” albineti de metropola ”
-
►ANALIZE , OPTIUNI , REFLECTII
-
Florin Rotaru - ” Biblioteca virtuala a literaturii romane ”
-
~Al. Florin Ţene: „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“
-
~Alexandru Husar: „Zoe Dumitrescu Buşulenga - o preoteasă a culturii“
-
~Florian Roatiş: „Horia-Roman Patapievici sau despre insuportabila absenţă a dialogului“
-
~Olga Morar: „Un deliciu literar: cartea şi revista pentru copii“
-
-
Lucia Olaru Nenati: Să ne rugăm pentru sora Benedicta - Recviem Zoe Dumitrescu Buşulenga
-
Mircea Micu: Întâmplări cu scriitori - „Căzut în patima pescuitului“
-
Vasile Târâţeanu: “Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii” (interviu de Emanoil Toma)
-
~”Emblema timpului” - interviu inedit cu Mitropolitul Antonie Plămădeală de Elisabeta Iosif
-
~Adrian Botez: „Pantagruel şi Arhanghelul (in memoriam Dumitru Pricop – 1943-2007)“
-
~Alex Cetăţeanu: „Ultimele zile din viaţa maestrului Cezar Ivănescu“
-
~Andrei Vartic: „La 31 martie, Nichita Stănescu ar fi împlinit 75 de ani“
-
~Andrei Vartic: „Petru Ursache, sau lupta periferiei pentru zidirea centrului unic“
-
~Aurel Pop: „Dorul de casă mistuie… Eu mai cred în spusele lui Blaga“ (un interviu de Adrian Botez)
-
~George Filip: „Adio, Cezar Ivănescu! Tocmai îl gelozeam pe poet“
-
~Grigore Georgiu: „Melosul lui inimitabil, de tragedie antică“
-
~Ion Murgeanu: „Cezar (o evocare post-mortem a poetului Cezar Ivănescu)“
-
~Lucian Marina: „Ultimul omagiu poetului Olimpiu Baloş din Serbia“
-
~Mircea Micu implineste 70 de ani : o ” laudatio” de Artur Silvestri
-
~Mircea Micu: Întâmplări cu scriitori - „Jur că nu sunt ministrul“
-
~Mircea Micu: Întâmplări cu scriitori - „O intervenţie cu efect invers“
-
~Ovidiu Vuia: „Traian Chelariu - Viaţa lui sau despre calvarul nostru cel de toate zilele“
-
~Vasile Tărâîeanu: „La judecata lui Eminescu: An nou cu Bădiţa Grigore“
-
~Violeta Ionescu: „Mărturii inedite despre Eminescu ale acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga“
-
-
Al. Florin Ţene: “Nostalgia istoriei” în opera lui Mihai Sadoveanu
-
Daniel Dragomirescu: “Lucian Blaga şi receptarea sa critică”
-
Daniel Dragomirescu:”Spiritualitatea morală a poporului român” de Stelian Baboi
-
Ion Pachia Tatomirescu: Virgil Teodorescu – „Heraldica“ suprarealismului
-
Un best-seller de altădată - “Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe” - şi autorul lui
-
~ Octavian Dărmănescu: “Marin Sorescu - monograful Bulzeştiului”
-
~Adrian Botez: “Violenţa metafizică şi crucea - În romanele lui Liviu Rebreanu”
-
~Adrian Botez: „Nouăsprezece trandafiri“, de Mircea Eliade - studiu hermeneutic
-
~Adrian Botez: Complicitatea eurilor, în complotul transcenderii: “Fachir”, de Emil Botta
-
~Adrian Botez: Mihail Sadoveanu - Hanu Ancuţei: Cartea iniţierii totale
-
~Ana Dobre: „Plutonic şi Neptunic în dimensiune eminesciană“
-
~Anca Negru: Teoria „paradoxiilor” la Lucian Blaga în Eonul dogmatic
-
~Const. Miu: „Fabulosul de sorginte populară la Galaction şi Caragiale“
-
~Const. Miu: „Logodna contemolaţiei noetice“ (în Ultimele sonete…)*
-
~Const. Miu: „Thanatosul de sorginte bacoviană la Cezar Ivănescu“
-
~Dan Brudaşcu: “De la epigonismul eminescian la poeta vates”
-
~Maria Vaida: „Dimensiunea blagiană a liricii lui Gheorghe Pituţ“
-
~Maria Vaida: „Dimensiunea religioasă a poeziei lui Gheorghe Pituţ“
-
~Maria Vaida: „Ochiul şi noaptea în lirica lui Gheorghe Pituţ“
-
~Prof. dr. Const. Miu: “Motivul Îngerului în poezia interbelică de inspiraţie religioasă “
-
-
~”Scrinul negru” într-o interpretare teatrală - un comentariu de prof. dr. Viorel Roman (Germania)
-
~Alexandru Husar: “Pe studenţii mei nu i-am trădat niciodată”
-
~Andrei Vartic - Despre gloria naţională a lui Mihai Eminescu
-
~Aurel Anghel: “Eu nu zic că viaţa mea este un roman, dar sigur este, ca a fiecăruia dintre noi”
-
~Ion Coja: “Anti-comunismul ca expresie artistică a neruşinării”
-
~UN INTERVIU SENZAŢIONAL - Ion Coja: „Îl provoc la duel pe Mircea Cărtărescu“
-
~Victor Martin: “De la România virtuală la percepţia deformată a imaginarului”
-
~Vlad Protopopescu, Australia: “Eminescu sau poetul în cetate”
-
-
-
-
-
Alexandru Stanciulescu - Barda :”Poveste despre un calugar pribeag”
-
Alexandru Stanciulescu - Barda :”Unde baba face, dracul nu desface “
-
~Aurel Anghel: „Puberul Divin“, eseu despre poezia lui Gheorghe Istrate
-
~Emilian Marcu: „Oglinda retrovizoare. În Ţara lui Hă, Hă, Hă“
-
~Florin Contrea: „Divanul sau controversa autorului cu personajele şi criticii săi“
-
~Lucia Olaru Nenati: Ordinul Ortomanilor, un eseu despre “Mioriţa”
-
-
Olimpia Berca: „O nouă lucrare de lexicografie literar-culturală“
-
SE ANUNŢĂ O NOUĂ CARTE: „Călătorie în Regatul Cuvintelor Cameleon“ de Loredana A. Ştirbu
-
Se anunţă o nouă carte: “Athanor (I). Cărţi ce puteau sănu fie” de Artur Silvestri
-
~Al. Florin Ţene: „Ideea naţională“ sau „Transformarea sufletească a României“
-
~„Un schivnic şi un franctiror“ - Dialoguri peste Ocean între Corneliu Florea şi Artur Silvestri
-
~Cleopatra Lorinţiu: „Poezie şi traducere, frumuseţea demersului*“
-
~Gabriela Mocănaşu: „Legea conservării scaunului în «cutia neagră» (III). Romanul ca artă poetică“
-
~Ion Pachia Tatomirescu: „Istoria literaturii ca ecritură a disperării şi a iubirii de semeni“
-
~Victor Martin: „Literaţi şi sefişti - O confruntare de mentalităţi“
-
-
“Belgia sau Regatul poeţilor” (Editura Napoca Star, 2007)- citita de Ionuţ Ţene
-
Aurel Pop: „Oare nici Bucovina nu mai înseamnă ceva?“ Se pare că pentru unii nu
-
~Al. Florin Ţene: „Prilej de încântare şi iluminare culturală“
-
~SE ANUNŢĂ O NOUĂ CARTE: „Întemeierea textului“ de Aurel Anghel - o prefaţă de Gheorghe Ene
-
-
Cărţi din realitatea paralelă: Janet Nica: „NĂSTRUŞNICITELNIC“
-
~Grigore Arbore, un mare scriitor român din Italia, vorbeşte despre cea mai recentă carte a lui
-
Lasă un răspuns