LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Cristian Neagu: „Prioripost returnat“

Leo Frobenius redefinea în scrierile sale noţiunea de suflet cultural,supranumind-o „paideuma” (secretul  factorului  creator), iar  în  tandem cu Oswald Spengler, după iniţierea conceptului morfologic cultural,  a încadrat cultura ca entitate organică, suprapunându-o stărilor fiinţei omeneşti, (urmând a fi completată mai apoi şi cu ideologia blagiană) Nu pot spune că la vremea studiului înţelesesem exact cum stau treburile. Aveam să trec însă, prin durerile acestui suflet cultural, odată cu dispariţia Marilor Nume ale Culturii Intelectualiste româneşti, cum ar fi: P.F.P. Ilie Cleopa, P.F.P. Teoctist, George Pruteanu, Ştefan Iordache, Romulus Cojocaru, Cezar Ivănescu, Artur Silvestri, nume ce mi-au fost în preajmă la alcătuirea  sufletească şi condeieristică. Îmbătrânind, îmi este teamă de bătrâneţea Maeştrilor rămaşi, care se îndreaptă către un capăt de drum, motivaţia acestei temeri fiind determinată de imprevizibil, aşa cum mi s-a demonstrat  că poate fi posibil în cele ce urmează:

Ziua de brumar cu conţinut umed, dens, şi greu cernut peste trecători, mă afla pe Bd. Dacia, la „librăria-baracă” a Muzeului Literaturii Române. Îmi doream o carte sau o revistă cu ton literar profesionist. Mai bine de un deceniu însă, majoritatea tipăriturilor vândute destul de scump, nu ofereau decât contracultură; „je suis dans le chaos, je vis dans l`inviable,” aşa că merita totuşi să încerc. Intru dând bineţe vânzătoarei care schiţă un zâmbet, anulând preţ de câteva secunde apatia chipului său frumos, direct proporţională cu vremea. Dintr-un cotlon, – unde stătuse ghemuit spre a cerceta cărţile aliniate la baza inferioară a raftului – recunoscui în ritmicitatea vocii blânde, inconfundabile, pe Grigore Vieru, care mi se adresă: „Cât mă bucur frate Cristian, să te întâlnesc aici; mi-ai spus la telefon de noua dumitale carte…pe când lansarea?” Da, vorbisem cca o săptămână în urmă. Eram greu încercat de boală şi simţind parcă „urme de final” mă confesam acestuia într-un poem, intitulat „Sentimentul Grigore Vieru.” cuprins în vol. „Potcoava cu ghinion.” Ne îmbrăţişăm. Îi cer adresa poştală spre a-i putea trimite cartea. Scot pixul şi nu găsesc prin buzunare, decât un bilet de tramvai pe care notez după dictare. Lansarea? Din motive cu substrat pecuniar, presupun o dată calendaristică apropiată de Crăciun. Hotărâm să facem câţiva paşi spre Piaţa Romană. Afară vântul se înăsprise fâlfâind hainele pe noi. Din grupul de măturatori ai bulevardului înhăinuraţi pe dedesubtul salopetelor verzi, privindu-ne, unu îl recunoscu pe Grigore şi exclamă: „Uite-l p`ăla care scrie!…” Zâmbim. Îmi spune cu modestie că va efectua un „pelerinaj eminescian,” pe ruta Iaşi – Chişinău, până după 15 ianuarie. Primeşte mulţumit admiraţia mea, regăsindu-i acea sfială copilărească în privire. Îmi exprim regretul de a nu-l putea însoţi… Ajunşi în dreptul „gurii” de metrou, ne luăm rămas bun îmbrăţişându-ne încă odată.

La 6 ianuarie 2009 încredinţam poştei, plicul ce conţinea volumul promis lui Grigore. Pe schmutztitlu aşternusem câteva rânduri dedicate prieteniei noastre. Mă bucuram de faptul că la o zi aşa mare, (Boboteaza) împlineam un act de complexitate şi în acelaşi timp de limpezime sentimentală. Vorbesc de sentiment? Cum să fii sigur că ecoul ajunge a fi perceput ? Cum să depistezi un sentiment ale cărui demersuri reale le ignori? Ştirea difuzată, în care Grigore fusese victima accidentului de automobil, mă lăsase năuc. M-am cutremurat de sumbre presimţiri când avizul poştal mă anunţa că am un prioripost retur – datat 17 ianuarie – pentru ca a doua zi, (18)  să aprind candela primtre lacrimi… Deşi surâsese de încântare când a aflat că l-am cuprins într-un poem, „a plecat” înfăşurat în mantia viselor candide, fără a-l mai citi… Am ridicat plicul returnat sub privirea compătimitoare a funcţionarei de la ghişeu. Ştia – desigur – numele destinatarului. Încă un gol îmi zvâcnea dureros în suflet. Câtă dreptate avea Constantin Noica să spună: „Nu senzaţiile, nu lucrurile, nu legile intelectului pot umple vidul vieţii. Vidul vieţii îl umple doar Viaţa.”

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ !

_____________________

SENTIMENTUL GRIGORE VIERU

Pagina pe care-ţi scriu, Grigore,

Tremură sub cel condei, de gând

Stârnit din frământările majore

Că aş putea pleca, mult prea curând.

Am visat nădejdea într-un labirint

Şi ne despărţea Grigore… o apă,

De casa basmului cu mărul troienit

Unde încă îmi aud, sufletul cum crapă.

Nu ne-am văzut de amar de vreme;

Ce-ţi fac ai tăi ? Tu ce mai scrii ?

Spre mine viaţa nu mai are semne

Şi-mi pun problema: „dincolo” ce-o fi?

Mi-e tare frig Grigore de o vreme-ncoace,

Şi visez o nuntă căruia-i sunt mire;

Te las acum, de noapte-n bună pace

Lăcrimând poemul, cu grea presimţire…

( 08/09 dec. 2008)
CRISTIAN NEAGU
_______________
DE FAPT…. EU URMAM !

Hânceşti – Cimişlia,…

Automobilul opreşte la semnul morţii

Şi iedera dârelor de sânge pulsează

Din trupul poetului, în pagina cărţii

La postfaţă, … după ultima frază…

Secunda pendulului încremenită-n trecut

Returna expeditorului o scrisoare

Căci destinatarul, –  prin deznodământ –

Domicilia în purgatoriu, …dintr-o eroare.

Când sinistrul ferestrelor sparte

Pânze de păianjen  umflă în vânt,

Iar prin cotloane hibernează o moarte

Cu urme de viaţă încheiată curând,

În calde şi somnolente penumbre

Portretul poetului  serafim,

Revendică-n expresii profunde

Frânturi dintr-un presupus destin.

Căci nu de mult, – Grigore – te anunţam în vers

Că mie îmi simt moartea; nu… ţie!

Dar câteodată destinul, lucrează invers,

Şi-mi este dat să plâng … pe o fotografie.

Să ai o noapte bună… veşnic luminată,

În suflet la mine ţi-e locul permanent,

Şi te anunţam Grigore-n scrisoarea returnată

Că-mi eşti în poezie cu titlul, sentiment.

(22/23 ian 2009)

CRISTIAN NEAGU

Anunțuri

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: