~ Zoltan Terner: Un excepţional volum antologic Lucian Raicu*
Note de lectură
Orice nouă reeditare a vreunei lucrări din opera lui Lucian Raicu este încă un act de necesară repunere în circulaţie a unei valori. La o ediţie de „opera omnia Lucian Raicu” nici nu îndrăznim să visăm, deşi ar fi, în cazul lui, un lucru normal şi elementar.
În acest context, e de salutat iniţiativa editurii „Hasefer”, aceea de a reuni într-un volum antologic, fragmente revelatorii din textele lui Lucian Raicu despre literatură, critica literară, lectură, despre propria sa metodă de abordare a (capod)operei.
Titlul acestei excelente antologii semnate de Carmen Muşat, „Dincolo de literatură”, ne redă chiar domeniul spre care tinde demersul marelui critic. Acest „dincolo” îl viza el întotdeauna. Asta a făcut în tot ce a scris. Prin amplitudinea unghiului vederii, prin fineţea intuirii nuanţelor şi originalitatea gândirii sale despre literatură şi critica literară, Raicu a găsit cu adevărat „calea de acces” (titlul unuia din volumele sale) la misterul „abisal” al operei, printr-un fel de vizionarism cuprinzând un spaţiu întins până „dincolo de literatură”: „Caracteristica veritabilei literaturi, aceea de a fi ceea ce nu este, ceea ce este dincolo de ea… Zonele ultime, care depăşesc fiinţa literaturii, se revelează numai celui capabil de comuniune cu însăşi această fiinţă, luată în sine, dotat cu vocaţia iubirii pentru ea, pentru ceea ce nu este decât ea, într-o singură clipă valorând cât eternitatea.”
Pentru Lucian Raicu creaţia literară se situează la o altitudine de-a dreptul mistică: „Dacă undeva „mistica dăruirii” şi „mistica” pur şi simplu au un sens, îl au cu siguranţă în spaţiul creaţiei, al actului creator.”
În egală măsură estetician al literaturii şi psiholog al creaţiei artistice, el avansează idei teoretice îndrăzneţe, originale, de o mare subtilitate intelectuală, despre natura şi semnificaţiile de adâncime ale literaturii (şi artei): „Creaţia este rivalul şi replica realităţii mai mult decât este «expresia» ei… Misterul creaţiei geniale este la fel de tulburător ca misterul apariţiei vieţii pe pământ… Citim (şi contemplăm opera de artă) din nevoia unui sentiment mai limpede dovedit al apartenenţei la specia umană, la condiţia general umană; pentru a ne simţi validaţi într-un statut solidar omenesc; pentru a atenua, pe cât cu putinţă, răul singurătăţii; pentru a ne încredinţa că acest rău nu este numai al nostru; pentru a ne recunoaşte unul pe celălalt ca locuitori ai aceleiaşi case, ca membrii, oricât de feluriţi şi de nesuferiţi unul celuilalt, al aceleiaşi familii.” Pasajul impune şi impresionează prin larga deschidere umană, prin generozitatea, prin frumuseţea lui morală.
Mai presus de toate, Lucian Raicu s-a manifestat ca un cititor de literatură cu o înzestrare fenomenală, ca un „cititor genial”, am putea zice. Îndrăznim să afirmăm că, vorbind despre Lucian Raicu, nu este exagerat să prezumăm existenţa în extraordinarele sale texte, a unei scântei de geniu. În fond ce este geniul altceva decât adâncirea în abisul unei capodopere şi capacitatea de a merge până la capăt? Capătul fiind acel vast teritoriu numit „dincolo de literatură”: ontologie, psihologie abisală, etică, sociologie, religie, mistică, spiritualitate.
Vorbindu-ne, din perspectiva propriilor sale experienţe şi “aventuri” de cititor, Raicu ne oferă o interesantă schiţă de metodologie psihologică a procesului lecturii „(re)creatoare”: „Plăcerea lecturii nu este numai plăcere simplă şi clară, decât în cazul unei anumite literaturi mediocre şi uşoare; contactul cu cartea bună presupune învingerea unei dificultăţi… efort de acomodare la un univers necunoscut, străin… într-o capodoperă nu se păşeşte de-a dreptul, pe un drum deschis şi drept, imediat accesibil… Opera este «opacă» şi ea trebuie să fie luminată din interior, printr-o lectură adecvată. Numai aşa ajunge să ne vorbească, altfel tace… Toată structura noastră afectiv-intelectuală, morală şi politică, ansamblul prejudecăţilor dar şi al convingerilor noastre participă la procesul lecturii.”
Raicu ne explică cum trebuie să te „războieşti” cu o carte pentru a ţi-o însuşi, astfel ca ea să devină cu adevărat „a ta”. Pentru a ţi-o încorpora, sunt de fapt două căi, ne lasă el să înţelegem: a cuceri opera literară sau, a te lăsa cucerit de ea, printr-o totală deschidere, printr-un abandon plenar.
Dând definiţia criticului „ideal”, Raicu nu face decât să se definească pe sine: „Neistovit cititor, actor, interpret, lipsit de măsură, de instinctul conservării, de reflexul limitării, capabil să trăiască viaţa operei.”
O altă auto-definiţie o găsim într-un pasaj despre eseu, acesta fiind văzut ca: „o meditaţie capabilă să se desfăşoare chiar sub ochii cititorului.” Aşa sunt textele lui Lucian Raicu: un admirabil spectacol al gândirii „în direct” sau „la scenă deschisă”. Aceasta face şi puterea lor de fascinaţie asupra cititorului.
Entuziasmul şi uimirea lui, încântarea şi cvasi-stupefacţia sa în faţa geniului, se exprimă toate în extraordinarele rânduri scrise despre Montaigne: „Cum de-a fost cu putinţă Montaigne, de unde «Eseurile», de unde, Doamne, atâta «înţelepciune» şi resemnare şi zâmbitoare tihnă? Sau poate le citim noi greşit, le înţelegem (ca pe atâtea alte cărţi) anapoda? Deloc exclus; nimic, din principiu, exclus.” Această din urmă idee pare să fie, în esenţă, principiul final al accederii la misterul unei creaţii literare: nimic nu e exclus. Totul fiind inclus.
Secretul farmecului şi seducţiei pe care le exercită textele lui Lucian Raicu se ascunde în amplitudinea surprinzătoare a variaţiilor scenice cu care eseistul îşi „joacă” textul gândirii sale vii: el trece nonşalant de la patos la îngândurare, de la uimirea candid-copilărească la elanul ludic şi la încântarea juvenilă cu care simţi că le trăieşte în faţa unui text literar, a unui autor sau a unei idei.
Lucian Raicu este un moralist care nu se sfieşte s-o declare asertiv, ca un principiu: „Lecturile care nu acţionează ca o forţă morală sunt inutile: uneori chiar dăunătoare.” Dixit!
Replicând celor care discută „despre declinul poeziei, despre dezinteresul cititorului faţă de poezie” , el scrie: „Dezinteresul faţă de poezie este dezinteres faţă de omenescul adânc al vieţii, faţă de tragismul şi de sublimul ei…Poezia este…esenţa incoruptibilă a literaturii în totalitatea ei. Şi este chiar mai mult decât atât.”
Lucian Raicu meditează asupra semnificaţiei general-umane a scrisului, avansând o interesantă motivaţie psihologică: „A scrie dintr-un prea-plin… Am adăuga: dintr-un prea-plin dar şi dintr-un prea-gol… Marii creatori suferă – aş zice – de un soi de manie a insistenţei, de un exces tautologic, care-i face să exprime în zeci şi sute de feluri diferite acelaşi lucru, unul şi acelaşi. Sunt nişte geniali…pisălogi.”
Privind lucid şi firesc propriile sale uimiri în faţa misterului creaţiei literare majore, Raicu le şi justifică simplu şi tranşant: „Răspunsurile noastre pot fi greşite; şi de cele mai multe ori sunt. Mirările nu sunt niciodată greşite.”
Dinăuntrul condiţiei climatice a propriei sale naturi afectiv-cognitive, marele eseist dă cu tifla la „biata seriozitate” a lumii, elogiind aproape ştrengar umorul, ironia, spiritul mucalit, acestora nelipsindu-le, însă, în viziunea sa, o componentă tragică. Raicu elogiază pe acei mari scriitori care au ştiut „Să dea peste nas ursuzilor”. Extinzând sfera, el face apologia umorului: „Nu poate face filozofie demnă de oarecare încredere cine nu are simţul umorului, simţul ironiei (reflex al ironiei ascunse în lucruri, în realităţi, în destinul uman), simţul derizoriului, simţul zădărniciei. Şi nici critică literară, asta chiar se înţelege de la sine, nu poate face.”
Lucian Raicu este recognoscibil pentru că este inconfundabil: are un domeniu al său propriu, un stil, o atitudine, o definitorie tensiune a gândirii. Problematica lui este întotdeauna dusă până la ultimele consecinţe. Temeiurile merg până la adâncimi: drama existenţială a literaturii este cea a condiţiei umane însăşi. Referindu-se la literatură, el scrie ca un dramaturg al fenomenului: „Să-i observăm precaritatea, să fim de-a binelea conştienţi de slăbiciunea, vulnerabilitatea, lipsa de rezistenţă, în faţa marilor încercări şi suferinţe, şi chiar inutilitatea ei. Este ciudat că s-a născut, este şi mai ciudat că a supravieţuit şi încă mai ciudat că mai respiră şi dă semne de viaţă..Literatura este precară. Dar şi omul însuşi este.”
Vorbind despre scrierile sale el mărturisea: „Am încercat să împing «explicaţia» spritului creator cât mai departe, cât de adânc simţeam că se poate merge, cât mă ajutau resursele.” Caz întru totul fericit, resursele l-au ajutat din plin să reuşească în ambiţioasa sa încercare. Profunzimea şi acuitatea inteligenţei sale, perspicacitatea şi intuiţia sa psihologică, imaginaţia sa, i-au permis să elaboreze texte situate în topul literaturii critice din România. De aceea, lipsa unei monografii Lucian Raicu în spaţiul editorial supra-abundent al României ni se pare un fapt de-a dreptul de neînţeles. Un gol echivalând cu o ţipătoare anomalie culturală.
ZOLTAN TERNER
martie 2010
***
* Lucian Raicu (n. 12 mai 1934, Iaşi, d. 22 noiembrie 2006, Paris) a fost un critic literar şi scriitor român. A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti pe care a absolvit-o în 1958, apoi, în perioada 1952–1954, Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu”. A publicat monografii despre Gogol, Liviu Rebreanu, Nicolae Labiş, culegeri de cronici de carte, dar cele mai importante contribuţii ale sale rămân eseurile despre mecanismele profunde ale creaţiei: „Reflecţii asupra spiritului creator”, „Critica – forma de viaţă” ş.a. Împreună cu soţia sa, prozatoarea Sonia Larian, s-a stabilit la Paris în 1986, colaborând cu texte despre literatură la posturile de radio străine Deutsche Welle, Vocea Americii, Europa liberă, etc. A fost redactor la Viaţa Românească, Gazeta literară şi România literară, precum şi la Europa Liberă şi Radio France International. După 1990, suferind, măcinat de boală, a continuat să scrie, trimiţând colaborări unor reviste din ţară şi publicând câteva cărţi noi.
Scriitorul Norman Manea scria de la New York: Lucian Raicu a fost şi rămâne cea mai ascuţită minte critică a literaturii române din dureroasa perioadă aşa-zis socialistă, în care i-a fost dat să-şi scrie, prin limitare şi risc, dar cu intensă şi sfidătoare strălucire, cărţile. Îl putem crede pe Eugen Ionescu când afirma că Raicu este „printre primii, dacă nu cumva primul critic literar al generaţiei sale”. (Revista 22, 2006)
Niciun comentariu până acum.
▼EDITORIAL
Mai ieri-alaltăieri, crainica postului de televiziune Pro Tv se întreaba, cu disperare, ce se întâmplă cu tineretul român că a ajuns în faza anormală, aberantă, să ucidă şi să violeze copii de trei-cinci ani, de ce se sinucid băieţei şi fetiţe a căror preocupare caracteristica vârstei ar trebui să fie jocul, iar eu vin şi completez întrebarea: de ce taţii îşi ucid copiii şi nevestele, de ce mamele fac acelaşi lucru, de ce fiii îşi violează şi îşi ucid bunicele etc.? >>>>
Pagini
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Iubirea, această floare de colţ care devoră“
- ▼ ATITUDINI
- ~Adrian Botez: „Arhetipalitate/ alchimie cosmogonică, în Scrisoarea III, de Mihai Eminescu“
- ~Adrian Botez: „Domnule Manolescu, nu sunteţi nici măcar împărat…!!!“
- ~Adrian Botez: „Intimidări manolesciene…sau: acuzatorul domn Nicolae Manolescu şi… prezumţia de nevinovăţie pentru domnul Liviu Ioan Stoiciu“
- ~Adrian Botez: „Luceafărul exemplar şi proliferarea hyperionică“
- ~Adrian Botez: „Quousque tandem abutere, Manolescule, patientia nostra?“
- ~Adrian Botez: „Satul românesc eminescian – ca dispoziţie metafizică spre transcendere“
- ~Adrian Botez: Folclor sacral românesc şi eminescologie/ ”crengologie” în… hierogamie/ cosmogonie/ theogonie: Nunta Zamfirei, de George Coşbuc
- ~Adrian Botez: PERICLES* (495-429 a.Ch.) şi…„democraţia” contemporană nouă
- ~Al. Fl. Ţene: „Întâlnire întâmplătoare cu Gib“
- ~Al. Florin Ţene: „Artur Silvestri-simbol peste veşnicie“
- ~Al. Florin Ţene: „Cavalerul nebuniei străbate literatura Europei“
- ~Al. Florin Ţene: „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“
- ~Al. Florin Ţene: „Metafora ca ritm al gândirii“
- ~Al. Florin Ţene: „Nietzsche – Între răsăritul zeilor şi amurgul lor“
- ~Al. Florin Ţene: „Peripeţiile eului în metafizic şi paradoxurile acestuia“
- ~Al. Florin Ţene: „Un anumit egoism al istoricilor literari şi de artă“
- ~Al. Florin Ţene: Filozofia democraţiei în România contemporană
- ~Al. Florin Ţene: Liga Scriitorilor din România a instituit Premiul Virtutea Literară
- ~Alex Cetăţeanu: „Scrisoare către Cezar“
- ~Alexandru Nemoianu: „Câteva gânduri despre Ernst Junger“
- ~Ana Capotă: „Dramaturgia interbelică“
- ~Ana Dobre: „Formele realului“
- ~Ana Dobre: „Viaţa din spatele destinului“
- ~Angela Baciu: „In memoriam Radu G. Ţeposu“ (Interviu cu criticul literar)
- ~Angela Bîrsan: „Şalom şi leuştean. Monolog de piatră“
- ~Angela Nache Mamier: „Femelismul“, un probabil manifest literar
- ~Angela Nache-Mamier: „Lire a la plage“
- ~Artur Silvestri: „Actualitatea călinescianismului“
- ~Artur Silvestri: „Noua Geografie literară“
- ~Aurel Anghel: „Cei pentru care nu sunt ţigan“
- ~Cezarina Adamescu: „Câteva consideraţii despre starea actuală a culturii. Scriitorul român şi ancheta lui Viorel Dinescu“
- ~Cezarina Adamescu: „Eigii contemporane. Un patriarh al muzicii simfonice. Pascal Bentoiu – oficiind la sanctuarele muzicii“
- ~Cezarina Adamescu: „Elena Armenescu şi puterea fascinantă a cuvântului scris, rostit sau gândit“
- ~Cezarina Adamescu: „Evocare. Timpul întâlnirilor cruciale. În vizită la poetul Cezar Ivănescu“
- ~Cezarina Adamescu: „Mic îndreptar de terapie divină – reflecţii spirituale“
- ~Cezarina Adamescu: „Reporter romantic. Logodna cu apă (Jurnal veneţian)“
- ~Cezarina Adamescu: „Sine ira et studio. Gânduri şi atitudini creştine“
- ~Cezarina Adamescu: „Un voievod al scrisului stând drept în faţa altarului: Andrei Vartic“
- ~Const. Miu: „„Selecţia naturală în cultură“
- ~Const. Miu: „De la cuvânt la poezie“
- ~Constantin Schifirneţ: „A.D. Xenopol în spaţiul public“
- ~Corneliu Stoica: „Restituiri – Ioan Neniţescu, un poet al neatârnării“
- ~Cristian Neagu: „Infracţiunea de a fi“, Adrian Păunescu
- ~Cristian Neagu: „Prioripost returnat“
- ~Cristian Neagu: „Ultima primăvară a lacrimilor lui Nichita“
- ~Dan Brudascu: „Mircea Cărtărescu în viziunea criticii literare suedeze“
- ~Dan Brudaşcu: „Carenţe sau omisiuni interesate?“
- ~Dan Brudaşcu: „Improvizaţii intelectuale pe seama clasicilor“
- ~Dan Brudaşcu: „Poeţii ardeleni şi literatura universală“
- ~Dan Lupescu: „Cel mai iubit dintre profesori“
- ~Dimitrie Grama: „Genetica, Morala şi Responsabilitatea Umană“
- ~Elena Buică: „Scrierile lui Nicapetre“
- ~Elisabeta Iosif: „Destine contemporane“
- ~Emilian Marcu: „Urcarea scroafei în copac“
- ~Emilian Marcu: „Vremea nesimţiţilor“
- ~Eugen Dorcescu: „Câteva gânduri despre poezie şi Paradis“
- ~Fănuş Neagu: „Urât mai trăiţi, domnilor!“
- ~Felix Sima: „Prin lumea văzutelor şi a nevăzutelor – la Balcic -“
- ~Florentin Smarandache: „Traficul internaţional de influenţă în cultură“
- ~Florin Contrea: „Despre o amintire interzisă a lui Mihail Dragomirescu“
- ~Florin Contrea: „In memoriam G.I. Tohăneanu“
- ~Florin Contrea: Artur Silvestri omagiat de Timişoara literară“
- ~Gabriel Mareş: „Praga monumentală a lui Nicolae Filimon“
- ~Gabriela Petcu: „125 de ani de la naşterea lui Mateiu Caragiale“
- ~Gabriela Zavalas Anghel: „Forcepsul şi proiectul“
- ~George Anca: „Dialectică advaitină“
- ~George Anca: „Eminescologie cu N. Georgescu, apostolul apostrofului“
- ~George Anca: „Glose asupra Ahimsa“
- ~George Anca: „Întâlniri în paradis“
- ~George Petrovai: „Albert Camus şi ipostaza scriitorului exilat în existenţă“
- ~George Petrovai: „Doctorul Iura Jivago, unul dintre eroii de referinţă ai literaturii de rezistenţă“
- ~George Petrovai: „Yasunari Kawabata şi drumul prozei sale de la modernism la clasicism“
- ~George Popa: „Al şaselea simţ – instinctul metafizic“
- ~George Popa: „Eminescu – autoportretul geniului“
- ~George Popa: „Trebuie canonizat Eminescu?“
- ~Gheorghe Gavrilă Copil: Proces penal „Mihail Eminescu“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Vasile Voiculescu: medicină şi credinţă“
- ~Grigore Vieru: „Răzvrătirea limbii române“
- ~Ilie Rad: „Recuperarea unui scriitor – Lucian Boz“
- ~In Memoriam Mihai Ungheanu
- ~Ioan Baba: „Unde există întrebări nu există un punct final“
- ~Ioana Stuparu: „Întâlnire cu scriitori. Seara Ion Murgeanu“
- ~Ioana Stuparu: „Întâlnire cu scriitori“
- ~Ion Marin Almăjan: „Cu biciul pe bătrâni??“
- ~Ion Marin Almăjan: „Cu biciul pe bătrâni??“
- ~Ion Stoica: „Eugen Jebeleanu la centenar“
- ~Ionuţ Caragea: „Literatura Virtuală, Genul Cyber-Poetry şi Curentul Generaţiei Google“
- ~Isabela Vasiliu Scraba: „Mircea Eliade pe internet“
- ~Lucia Olaru Nenati: „A plecat dintre noi un om de patrimoniu – Constatin Mălinaş“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Cuvânt la despărţirea de Profesorul Ciopraga“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Recviem Grigore Vieru“
- ~Maria Vaida: „Cu aripi albastre de îngeri“
- ~Maria Vaida: „Poezia lui Gheorghe Pituţ“
- ~Maria-Eugenia Olaru: „Strada, un spaţiu societal care suferă de alienare“
- ~Mariana Brăescu: „La New York, Artur Silvestri în România Tainică“
- ~Mariana Gurza: Mihai Ungheanu (17 martie 1939-12 martie 2009)
- ~Mariana Popa: „Casa Loma – Toronto“
- ~Marieta Găurean: „Receptarea naturalismului în critica literară românescă“
- ~Mihai Cimpoi: „Dorul“
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (III)“
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (IX)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (VII)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda (VIII)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda“ (II)
- ~Mircea Micu: „Adevărul despre Marin Preda“ (IV)
- ~Mircea Micu: „Prin poarta iernii“
- ~Mircea Popa: „Restituiri (Miron Pompiliu – Poetul)“
- ~Nae Georgescu: „Eminescologia la ora exactă“
- ~Napoleon Săvescu: „Artur Silvestri se află acolo, în al nouălea cer“
- ~Nastasia Maniu: „A crede sau a nu crede în existenţa lui Dumnezeu“
- ~Nastasia Maniu: „Cu faţa spre Dumnezeu, cu spatele spre lume“
- ~Nastasia Maniu: „Temutul critic nu mânca poeţi debutanţi la micul dejun“
- ~Olga Morar: „Literatura pentru copii – o literatură specială?!“
- ~Olga Morar: „Magda Isanoş sau poezia religioasă“
- ~Olga Morar: „Radu Tudoran – un scriitor uitat“
- ~Olga Morar: „Traduceri ale literaturii pentru copii“
- ~Petre Bucinschi: „Frământările unui scriitor“
- ~Petre Bucinschi: „Literatura generează libertatea omului“
- ~Petre Bucinschi: „Un traseu dat de destin (I.L. Caragiale)“
- ~Pr. Theodor Damian: „Artur Silvestri a fost un mare om. Un cărturar“
- ~Societatea Scriitorilor Bucovineni (SSB) – 70 de ani
- ~Terner Zoltan: „Pastila săptămânii – război sau pace cu tine însuţi? – Glose în stil baroc“
- ~Th. Codreanu: „Un don Quijote basarabean“
- ~Theodor Damian : „Timpul între imanent şi transcendent: Chronos şi Kairos în poezia lui Eminescu“
- ~Theodor Rapan: „Eu scriu fără vestă antiglonţ!“
- Cezarina Adamescu: „Dezvăluiri incendiare: În ziua nunţii am vrut să sparg o vitrină şi să fur o carte“. Motivaţie la volumul: „99 de anotimpuri fără Nichita“
- Florin Contrea: „În deplinătatea gloriei literare -Ion Marin Almăjan“
- Isabela Vasiliu-Scraba: Un hocus-pocus si o cacialma: numirea Institutului de Istoria Religiilor cu numele lui “Ioan Petru Culianu”
- ▼ CARTI
- #803 (fără titlu)
- „Temperatura elegiei“ – prefaţă de Artur Silvestri – la volumul Vesperale de N.N. Negulescu , Editura Litera, 1983, Bucureşti
- ~ Zoltan Terner: Un excepţional volum antologic Lucian Raicu*
- ~19 martie 2009 – In memoriam Artur Silvestri la Iaşi
- ~A I Brumaru: „Eros şi Thanatos“
- ~A.I. Brumaru: Marele Poem (cronică la „Cele mai frumoase poezii“, o antologie de Grigore Vieru , Ed Jurnalul, 2002)
- ~Adrian Botez: Dan Brudaşcu – „Goga şi criticii săi“
- ~Adrian Botez: Theodor Codreanu – „Polemici incorecte politic“
- ~Adrian Dinu Rachieru despre Sorin Cerin: „O invitaţie la meditaţie“
- ~Adrian Dinu Rachieru: „Destine umbrite“
- ~Adrian Dinu Rachieru: „Opera lui Eugen Dorcescu“
- ~Adrian Porcescu: „Mărturisirea de credinţă literară“, Ed. Carpathia Press, Buc, 2008
- ~Agafiţei Florinel: „Ultimul mare indianist român – Sergiu Demetrian“
- ~Agafiţei Florinel: Câteva comentarii la „Gramatica limbii sanscrite“, autor Th. Simenschy
- ~AI. Brumaru: Doi poeţi
- ~Al Florin Ţene: „Bucuria simulată şi fericirea gândită în poezia lui Mircea Ciobanu“
- ~Al. Florin Ţene: „Artur Silvestri – Patriarhul României Tainice din nou printre noi“
- ~Al. Florin Ţene: „Cheia pentru labirintul corespondenţei lui Marin Sorescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Dimensiunea psihopatografică şi de obiectivare în proza lui Gib I. Mihăescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Înţelepciunea ca reflecţie controlată în poezia lui Eugen Dorcescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Metafora ca mod de exprimare a vibraţiilor eului la Melania Cuc“
- ~Al. Florin Ţene: „Mini biblioteca de pe raftul din faţă a poeziei contemporane“
- ~Al. Florin Ţene: „Substanţa“ alter- ego-ului în poezia lui Emil Botta
- ~Al. Florin Ţene: Cronică la „Frumuseţea lumii cunoscute“ de Artur Silvestri
- ~Alex. Ştefănescu: Note la volumul „Albe&reci“, de Djamal Mahmoud
- ~Andrei Roth: Argument la volumul „O sută de reflecţii“ de Daniel Mureşan
- ~Angela Furtună: „Arhimandritul Timotei Aioanei – Un prozator dăruit şi cartea sa“
- ~Angela Mamier: „Stefan Doru Dăncuş: vol. «Scrum» (Cendre) – Poezia ca suport pentru un prezent dizlocat“
- ~Angela Nache Mamier: O antologie a poeziei române contemporane: Despre ceea ce este şi nu este poezia
- ~Angela Nache-Mamier: Sonetele lui Adrian Munteanu
- ~ARTUR SILVESTRI: „Aşa cum l-am cunoscut şi nu l-am uitat“
- ~Aurel Anghel: „Denisa Comănescu“
- ~Aurel I. Brumaru: „Istoria literară altfel“
- ~Ben Todică: „Despre vol. SCRUM/CENDRE al poetului Ştefan Doru Dăncuş“
- ~Cezarina Adamescu: „Adrian Botez – un poet incomod şi poemele sale magistraleú
- ~Cezarina Adamescu: „Artur Silvestri – aşa cum l-am cunoscut“, partea a II-a
- ~Cezarina Adamescu: „Artur Silvestri aşa cum l-am cunoscut“, prima parte
- ~Cezarina Adamescu: „Duh tainic într-un rotund numit sufletul român“
- ~Cezarina Adamescu: „Eugen Dorcescu – Poemele bătrânului – zece ipostaze ale întâmplării de a fi“
- ~Cezarina Adamescu: „File dintr-un jurnal imaginar – Alexandru Nemoianu“
- ~Cezarina Adamescu: „Melania Cuc – Un samsar colindând lumea cu poeme la subsuoară“
- ~Cezarina Adamescu: „Poeme la cumpăna cerului cu ţărâna“
- ~Cezarina Adamescu: „Scriitori români. Întâlniri providenţiale. Marta Cozmin – medalion literar“
- ~Cezarina Adamescu: „Taina – leoaică flămândă care dă tărcoale (recenzie la cartea Melaniei Cuc, «Vara Leoaicei»“
- ~Cezarina Adamescu: „Un cântec de lebădă sau ultima toamnă a patriarhului“
- ~Cezarina Adamescu: „Un fel de poveşti fabuloase, un fel de poeme şotron – Melania Cuc, vânătoare de şoim, tablete şotron“
- ~Cezarina Adamescu: „Un luminiş care se numeşte credinţă sau Fantastica peregrinare prin lumea zeilor“
- ~Cezarina Adamescu: „Un menestrel cântând serenade domniţei Poesis pe harfele vântului“
- ~Cezarina Adamescu: Abisul – dincolo şi dincoace de noi înşine – marginalii la cartea lui Eugen Dorcescu – Abyssus Abyssum Invocat, Ed. Semănătorul, 2009
- ~Cezarina Adamescu: Cronică – Ioan Miclău, „Poezii alese, vol. II, Editura Cuget Românesc
- ~Cezarina Adamescu: Exegeză la volumul: „Nu ştiu dacă sunt…“
- ~Cezarina Adamescu: Viorel Dinescu – „Arhipelag stelar”, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2006
- ~Cleopatra Lorinţiu: „Abur de Moldovă“
- ~Const Miu: „Poetica uimirii şi estetica privirii“
- ~Const. Miu: „Despărţirea de prezent (cronica la «Minunata Adela» semnată de Gh. Postelnicu)“
- ~Const. Miu: „Proza lui Adrian Păunescu“
- ~Const. Miu: „Sursele satirei“
- ~Const. Miu: „Teatrul lui Miron Radu Paraschivescu“
- ~Const. Miu: „Un alt virtuoz al sonetului: Emilian Marcu“
- ~Const. Miu: Cronica la Adrian Păunescu, „Vinovat de iubire“
- ~Constantin Ghiniţă: O nouă carte scrisă de Cezarina Adamescu: „Ultima logodnă“ – 333 se sonete, Editura Arionda, Galaţi, octombrie 2008
- ~Cornel Ungureanu: Veronica Balaj – „Piruietă pe catalige“
- ~Corneliu Stoica: Evocări – Eugeniu Ştefănescu-Est
- ~Corneliu Vasile: „Publicistica lui Ion Vinea în actualitate (cronică la OPERE vol. VIII)“
- ~Costea Glodeanu: Cronică la Ion Iancu Vale – „Înger sechestrat“
- ~Cristian Neagu: „Clarviziune condeieristică prin «Globul de cristal», sub semnătura Elisabetei Iosif“
- ~Cristian Neagu: „Oglindiri“ Elena Buică, în reciprocitatea arhaic-modern, timp-suflet
- ~Cristian Neagu: Cronica la „Ruguri, România sub asediu“ de Adrian Botez (Ed. Carpathia Press, Buc., 2008)
- ~Daniela Gifu: „Alcătuiri de poveste. Apocalypsis cum figuris de Artur Silvestri“
- ~Doina Drăgan: „Al. Florin Ţene îşi lasă amprenta conştiinţei în creaţia şi personalitatea sa, demonstrând voinţă şi suflet de poet puternic“
- ~Doina Drăgan: Cronica la cartea „Ziua a saptea dupa Artur“ de Al Florin Tene
- ~Elisabeta Bogăţan: „O binevenită reeditare – Apocalypsis cum figuris“
- ~Elisabeta Iosif: „Artur Silvestri – labirintul lăuntric al geniului“
- ~Elisabeta Iosif: „O nouă carte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga“
- ~Eugen Dorcescu: „Conştiinţa de sine a fiinţei“
- ~Eugen Dorcesu: Un psalm înflorit (postfaţă la volumul „Când s-au fost spus îngerii“ de TRAIANUS)
- ~Florentin Popescu: „Conspiraţii celeste“ de Victoria Milescu
- ~Florentin Smarandache: Prefaţă la „HELLUO LIBRORUM“*
- ~Florin Contrea: „Imne ale neuitării Ninei Ceranu“
- ~Florin Contrea: „Mihail Dragomirescu în zbor peste destinul său…“
- ~Florin Contrea: „Păsările poetului Bernhard Setzwein, – de ce zboară?“
- ~Florin Contrea: „Reevaluarea lui Nichita Stănescu în studiile lui Adrian Dinu Rachieru“
- ~George Anca ne vorbeşte despre Artur Silvestri
- ~George Petrovai: „Boleslaw Prus – corifeu între corifeii literaturii polone“
- ~George Petrovai: „Ivan Sergheevici Turgheniev şi ubicuitatea lui artistică“
- ~George Petrovai: „Jack London şi opera sa zămislitoare de supraoameni“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Filozofie şi lirism (cronică la vol. lui Valeriu Sofronie «Blaga în şi despre mister»“
- ~Henrieta Anişoara Şerban: „Coaxialismul de Sorin Cerin“
- ~I.M.Almăjan: „Argintul viu al literaturii feminine din Banat, Veronica Balaj“
- ~Ioan Miclău: „A. Botez – Spirit şi Logos în poezia eminesciană“
- ~Ioan Miclău: „Drumurile artei – Artur Silvestri: Perpetuum mobile. Piese improvizate pentru violoncel şi oboi“
- ~Ioana Stuparu: „Dăruire – Artur Silvestri şi Modelul Omului Mare“
- ~Ioana Stuparu: Cronică de carte „Memoria ca un concert baroc“ – vol. II „Ofrandă aproape fără grai“ de Artur Silvestri
- ~Ioana Stuparu: Cronică la volumul: „Acasă în paradis – Memorial Artur Silvestri“, de Cezarina Adamescu
- ~Ion Manea: „Cezarina Adamescu la a 50-a carte!“
- ~Ion Marin Almăjan: „Premiere şi priorităţi timişorene“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Cu Artur Silvestri la dezbaterea literară de la Chişineu Criş, iulie 1988“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Un eminescolog bine temperat (cronică la cartea, „Eminescu după Eminescu“ de prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru)“
- ~Ion Untaru: Trăsnetul (fragment din romanul „Ne-am întâlnit pe internet“)
- ~Ionela Oprea: „Abatele Prévost şi hommo religiosus român“
- ~Leonida Maniu: „Eminescu în viziunea lui George Popa“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Arca Eminescu“
- ~Lucian Gruia: „Artur Silvestri – Frumuseţea lumii cunoscute“
- ~Lucian Gruia: „Grigore Vieru – un drum către tăcere“
- ~Lucian Gruia: „Mariana Brăescu – Revelaţii tactile“
- ~Lucian Gruia: „Nichita Stănescu şi lumile sale paralele“
- ~Lucian Gruia: „Pentru o definiţie a specificului românesc (Crestomaţie de Gabriel Stănescu)
- ~Lucian Gruia: „Petre Ţuţea în conştiinţa contemporanilor săi“, Crestomaţie realizată de Gabriel Stănescu
- ~Lucian Gruia: „Proza lui Artur Silvestri“
- ~Lucreţia Bogdan: „Poemul dramatic «Meşterul Manole», de Valeriu Anania“
- ~Marcel Turcu: „Intemperii lirice“
- ~Maria Daniela Pănăzan: Recenzie – „Sacrul în poezia românească“
- ~Maria Diana Popescu: „Un înger şi-a uitat jurnalul pe Pămînt“
- ~Maria Vaida: „Al treilea ochi“
- ~Maria Vaida: „Al treilea ochi“
- ~Maria Vaida: „Anotimpul miracolelor – vol. «Oracol» de Marcel Mureşeanu“
- ~Maria Vaida: „Omul faptelor sau O clipă de taină“
- ~Maria Vaida: Poeta Maria Suciu (Bosco)
- ~Maria Vaida: Poetul sub imperiul timpului
- ~Mariana Brăescu: „A fost un proiect, a rămas un vis“
- ~Mariana Gurza: „Exil de zi şi noapte“ cu Veronica Balaj
- ~Melania Cuc: „Cronică la cartea unui poet – Theodor Răpan“
- ~Melania Cuc: „Moşiereasca“ (fragment din romanul în lucru „Vara leoaicei“)
- ~Melania Cuc: „Tablete şotron, din volumul în lucru «Vânătoare cu şoim»“
- ~Melania Cuc: Cronica la cartea lui Nicolae Băciuţ – „Înapoi la viitor“
- ~Melania Cuc: Menuţ Maximinian a intrat cu dreptul în „Vremea sintagmelor“
- ~Mihai Ogrinji: Recenzie „Artur Silvestri. Vocaţia Căii Singuratice“, Cleopatra Lorinţiu
- ~Mircea Micu: „Îngerul cu o carte-n mâini (Nichita Stănescu)“
- ~Mitru Valea: „Cărticica de dat în leagăn gândul“ de Al Florin Ţene, Editura Viaţa arădeană, 2007
- ~Nae Georgescu: „Cronică la vol. lui Gheorghe Doca «Eminescu – o perspectivă dialogic㻓
- ~Nae Georgescu: Cronica la vol. lui Gheorghe Doca „Eminescu – o perspectivă dialogică“
- ~Nastasia Maniu: O zi cu spiritul lui ARTUR SILVESTRI sau Lansarea a doua cărţi memorabile
- ~Nina Negru: „Omul care călătorea singur – 95 de ani de la naşterea lui Constantin Virgil Gheorghiu“
- ~Note critice la „Revelaţii 21 decembrie 2012“ de Sorin Cerin
- ~O carte mare: „Patriarhul Ardelean“
- ~Octavian Curpaş: Recenzie la „Femeie în faţa lui Dumnezeu“ de Melania Cuc
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Mişcarea spirituală Rugul Aprins. Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor de la Rarău“
- ~Olimpia Berca: „Gimnastica nisipului“
- ~Orghidan George Radu: „Schimbarea la faţă a României“ de Emil Cioran
- ~Paul Eugen Banciu: „Judecata literatorilor“
- ~prof. Carmen Andronache: Din alocuţiunile unor lansări de carte ale Luciei Olaru Nenati
- ~Prof. Dr. Const. MIU: „Eseu impresionist despre cărţile lui Artur Silvestri“
- ~Prof. univ. dr. Ion Dodu Bălan: Sorin Cerin – Despre creaţia sapienţială“
- ~Theodor Codreanu: „Agitaţie în posteritatea lui Adrian Marino“
- ~Valeria Manta Tăicuţu: „Ionuţ Caragea – Clopotele trupului său“
- ~Veronica Balaj: „Viaţa ca o cutie care sună a dor“
- ~Veronica Balaj: Interviu cu Alexandru Nemoianu
- ~Veronica Balaj: Între tandreţe şi reflexie clasică“ (despre volumul Maiei Cristea-Vieru „Doar baobabu“
- ~Veronica Marinescu: „Mircea Micu, între iubirea de literatură şi revolta împotriva violenţei“ (interviu)
- ~Virgil Borcan: Mari eseişti contemporani
- Ada Stuparu şi George Sorescu – „Elena Farago în scrisori şi documente inedite. Recuperari biografice“ (note de Dan Brudaşcu)
- Melania Cuc: „Samson Iancu scrie ca şi cum ar cresta carnea obrazului în brici“
- ▼ POEZIE
- ~Adrian Botez: „Aici în est“
- ~Adrian Botez: „Aşteptând florile“
- ~Adrian Botez: „Balada şi rugăciunea lui Joan Sala i Ferrer Sarrallonga“
- ~Adrian Botez: „C.V. de cioban al cerului (poeme inedite)“
- ~Adrian Botez: „Despre două lumi“
- ~Adrian Botez: „Din cartea profeţilor“
- ~Adrian Botez: „Mă-ntreabă strămoşii“
- ~Adrian Botez: „Melancoliile lui Ioan“
- ~Adrian Botez: „O dungă – fizic – inexplicabilă“
- ~Adrian Botez: „O pasăre cenuşie“
- ~Adrian Botez: „Pentru neuitarea lui Adrian Păunescu“
- ~Adrian Botez: „Poeme de Crăciun“
- ~Adrian Botez: „Poeme de iarnă“
- ~Adrian Botez: „Poemele întunecării“
- ~Adrian Botez: „Sonete creştine“
- ~Adrian Botez: „Viersul bolii de viaţă“
- ~Adrian Botez: Grupaj liric autumnal
- ~Adrian Botez: Poeme Pascale
- ~Adrian Munteanu: Sonete
- ~Adriana Vidroiu Stanca: „Amintiri şi vârste“
- ~Al. Florin Ţene: „Ca aerul şi seva, Eminescu“
- ~Al. Florin Ţene: „Clipa de dat în leagăn muza“
- ~Al. Florin Ţene: „La margine de univers, pe o baliză…“
- ~Al. Florin Ţene: „Rugăciunile zilei“
- ~Al. Florin Ţene: „Sonată pentru creşterea ierbii“
- ~Al. Florin Ţene: „Ţara mea de nicăieri“
- ~Al. Florin Ţene: „Vitraliile mării“
- ~Al. Florin Ţene: Poeme
- ~Al. Florin Ţene: Poeme noi
- ~Alex Ştefănescu: „Requiem Missa defunctorum“
- ~Cezarina Adamescu: „Căderea în ceruri. Azur încremenit“
- ~Cezarina Adamescu: „Departele şi aproapele“
- ~Cezarina Adamescu: „Dimineţi nelocuite – Îngerul Esteban“
- ~Cezarina Adamescu: „Microstihuri în stanţe nipone (fervori de aprilie)“
- ~Cezarina Adamescu: „Omagiu poetului Grigore Vieru“
- ~Cezarina Adamescu: „Poeme suave de primăvară virtuală“
- ~Cezarina Adamescu: „Stihuri pentru Adala“
- ~Const. Miu: Poezii din vol. în pregătire CONTINENTUL INIMII
- ~Cristian Neagu: „La mormântul lui Adrian Păunescu“
- ~Cristian Neagu: „Noi doi“
- ~Dan Lupescu: „Autoportret cu lup în oglindă“
- ~Daniel Mureşan: „Anahita“
- ~Daniel Mureşan: „Giuvaerul“
- ~Daniel Mureşan: „Obiceiurile lui dionisos“
- ~Daniel Mureşan: „Paşii lui Prometeu“
- ~Daniel Mureşan: Fragmente din vol. în pregătire „La curtea zeilor“
- ~Daniel Mureşan: Poeme
- ~Daniela Voiculescu: „Pe un fir de romaniţă“
- ~Dimitrie Grama: „Risipa“
- ~Dorin Ploscaru: Poeme
- ~Dumitru Mălin: „Mânia amurgului“
- ~Dumitru Mălin: „Timp de-amintire şi de uitare“
- ~Elena Armenescu: „Se duc pe rând la Dumnezeu“ (In memoriam Grigore Vieru)
- ~Elena Daniela Rujoiu-Sgondea: „Motive nipone“
- ~Elena Daniela Rujoiu-Sgondea: Poeme din volumul „Zbor din piatră“
- ~Elena Rodica Lupu: Poezii (selecţii din volumul „CU IN-CE-TI-NI-TO-RUL“
- ~Elisabeta Iosif: „Dorul de lumină“
- ~Elisabeta Iosif: „Era Poetului“
- ~Elisabeta Iosif: „Poeme de sfârşit de vară“
- ~Elisabeta Iosif: „Si a pictat cuvinte“ (poem la 130 de ani de la naşterea lui George Bacovia)
- ~Eugen Cojocaru: „Un poem pentru boem“
- ~Eugen Dorcescu: „Vechea fotografie“
- ~Florentin Smarandache: „Poeme inedite“
- ~George Anca: „Chiparos“
- ~George Anca: „Sonete din ocult“
- ~George Filip: „Îngerul l-a strigat“
- ~George Pena: „Glas în şoaptă“
- ~George Pena: Poeme „mumoase“
- ~Gheorghe Andrei Neagu: „Neant“
- ~Gheorghe Neagu: „Nunta neagră“
- ~Ioan Miclău – Din volumul: „Bună ziua, Bade Ioane!“
- ~Ioan Miclău: „Cărările iubirii“ (II)
- ~Ioan Miclău: „Duhul lui Mihai Eminescu“
- ~Ioana Stuparu: „Comori din cuvinte“
- ~Ioana Trică: „Sunt“
- ~Ion Pachia Tatomirescu: „Însomnorata protuberanţă a soarelui şi memoriile mele multiple…“
- ~Ionuţ Caragea: „Întotdeauna oameni“
- ~Marcel Turcu
- ~Marcel Turcu: „Emigrantul său“
- ~Marcel Turcu: „Hipoteca“
- ~Marcel Turcu: „Hipoteca“
- ~Marcel Turcu: Poeme
- ~Marcel Turcu: Trei poeme noi
- ~Maria Ciornei: „În vântul vremii“
- ~Maria Ciornei: Poezii
- ~Mariana Gurza: „Gânduri tomnatice“
- ~Melania Cuc: „Lebăda pe asfalt“
- ~Melania Cuc: „Prin transparenţa vitrinei“
- ~Melania Cuc: „Rugul a ruginit untdelemn“
- ~Melania Cuc: Poeme inedite din volumul în lucru „Foişorul de foc“
- ~Mihail Soare: „Aţi mai vazut vreun flutur?“
- ~Mircea Micu: „Îngerul fără de somn“
- ~Mircea Micu: „Pasărea de acasă“
- ~Mircea Micu: „Poeme pentru mama“
- ~Mircea Micu: Poemă
- ~Mircea Micu: Poeme
- ~N.N. Negulescu: „Am strâns toamnă după toamnă“
- ~N.N. Negulescu: „Darurile serii“
- ~Nastasia Maniu: „Rugăciune pentru neamul meu“
- ~Nastasia Maniu: Poeme
- ~Nicolae N. Negulescu: „Darurile dimineţii“
- ~Nicolae Rotaru – „Duhul zborului“
- ~Olga Alexandra Diaconu: „Poezii de dragoste şi meditaţie“
- ~Olga Alexandra Diaconu: Poezii de dragoste
- ~Olga Alexandra Diaconu: Poezii din vol. „Ochiul de veghe“
- ~Paul Abucean: „Ecouri şi reverberări“
- ~Paul Abucean: „Foc în vid“
- ~Răzvan Ducan: „Remember Adrian Păunescu – la un an de la plecarea la cele veşnice“
- ~Sorin Cerin: „Revelaţii“
- ~Sorin Olariu: Crist Sideral (poem în proză)
- ~Teofil Răchiţeanu: Antologie de poeme
- ~Traianus: „Paştele“
- ~Traianus: „Plocon la Eminescu“
- ~Traianus: „Răvaş din Basarabia“
- ~TRAIANUS: „Rugăciunea unui copil“
- ~Traianus: „Tăcerea la Postum“
- ~Traianus: „Visul ca moştenire“ – In Memoriam Adrian Păunescu
- ~Traianus: Poeme
- ~TRAIANUS: Poeme noi
- ~Valentina Becart: „Din ciclul poemelor becartiene“
- ~Valentina Becart: „Din jurnalul unei zile (poeme becartiene)“
- ~Victoria Milescu: Poeme (din vol. Conspiraţii celeste)
- ~Zenovie Cârlugea: „Într-un pridvor de mănăstire…“
- ▼ PORTRETE ŞI DESTĂINUIRI
- ~Adrian Botez: „In memoriam MIRCEA MICU – cel mare la duh“
- ~Adrian Botez: „Poezia de temniţă a lui Radu Gyr“
- ~Adriana Weimer: „Un geniu îşi ia rămas bun (Gabriel Garcia Marquez)“
- ~Ana Capotă: „Comedia lirică în viziunea lui Mihail Sebastian“
- ~Ana Capotă: „Mircea Zaciu – Critic şi istoric literar“
- ~Angela Furtuna: „Anul Paul Celan, un mare poet al modernităţii“
- ~Aurel Anghel: „Lirismul ca magie a memoriei“
- ~Cezarina Adamescu: „Grigore Vieru în amintirile contemporanilor“, Antologie de Daniel Corbu
- ~Cristina Nemeş: „Poeta Zorica Laţcu Teodosia sau Sacrul încarcerat“
- ~Dan Brudaşcu: „Octavian Goga. Noi lămuriri“
- ~Dimitrie Grama: „De vorbă cu Cioran“
- ~Elisabeta Iosif: „Pictorul cuvintelor – George Bacovia – Mărturii – în dialog cu fiul poetului, Gabriel Bacovia (1885)“
- ~Eugen Dorcescu: „Poezia Valentinei Becart sau despre «neantul identificării»“
- ~Gabriela Petcu: „Magda Isanos, poeta care a reuşit să răspundă tristeţii cu un zâmbet etern“
- ~George Petrovai: „Umorul şi ironia – sarea şi piperul realismului lui John Steinbeck“
- ~Georgeta Adam: „Carolina Ilica, o Sapho din Carpaţi“
- ~Lorinczi Francisc-Mihai: „Fructele Imago“ – geosfericitate literară (despre poezia lui V. Voiculescu)“
- ~Lucia Olaru Nenati: „Lumea lui Fănuş Neagu“
- ~Lucian Gruia: „Adrian Marino – un hiperlucid“
- ~Melania Cuc: „Meritrocaţia, bun naţional pierdut şi …regăsit“
- ~Mihail Soare: Un fel de postfaţă (in memoriam Mircea Micu)
- ~Mircea Micu despre Mihail Soare
- ~Mircea Micu: „Ca o stea fixă (Gheorghe Pituţ)“
- ~Traianus: „Predoslovie la intrarea în pridvorul eternităţii Poetului Victor Teleucă“
- ▼ PROZA
- ~Adrian Botez: „A sta în calea oamenilor“
- ~Al. Florin Ţene: „Călătorie prin «vegetaţia luxuriantă» a exegezelor nietzscheene“
- ~Al. Florin Ţene: „Destinul lui Byron în conştiinţa critică a literaturii române a sec XIX“
- ~Al. Florin Ţene: „Evadare din lied“
- ~Al. Florin Ţene: „Lied în plină toamnă“
- ~Al. Florin Ţene: „Masca“ lui Schopenhauer – paradisul pierdut al nefiinţei
- ~Al. Florin Ţene: „Poezia românească, un climat al Visării sau împăcarea cu veşnicia metaforei“
- ~Al. Florin Ţene: „Taxiul de la miezul nopţii“
- ~Al. Florin Ţene: „Viaţa satului românesc şi a ţării în literatura epistolară“
- ~Angela Bîrsan: „Şalom şi leuştean. Monolog de piatra“
- ~Artur Silvestri: „El corte ingles“
- ~Aurel Anghel: „Câmpia pâinii“
- ~Aurel Anghel: „Uliţa lu’ Pârnod“ (frag. din „Galeria cu ploşniţe“)
- ~Aurel Brumaru: „Adaptabilitate şi transfer sau Cu prepoziţia «înspre» în era schimbării“
- ~Cezarina Adamdescu: „Înger în oglindă“ – fragmente
- ~Cezarina Adamescu: „Dialoguri cu mine însămi. Prietenii care nu m-au trădat niciodată“
- ~Cezarina Adamescu: „Scorpia care mă îmblânzeşte“ – 13 file de jurnal cultural
- ~Daniela Voiculescu: „Indigo şi Portocaliu“
- ~Dimitrie Grama: „După furtună“
- ~Dimitrie Grama: „Rita“
- ~Dumitru Buhai: „Să fim oameni cu frică de Dumnezeu“
- ~Elisabeta Bogăţan: „Spirale“
- ~Forin Contrea: „Portret în gri minor“
- ~George Anca: „Halterele lui Fellini“
- ~George Anca: „Romanul lui Vasile“
- ~George Petrovai: „Rolul de frunte al povestitorului în marea literatură rusă“
- ~George Petrovai: „Suferinta mântuitoare – motiv statornic în opera lui F.M. Dostoievski“
- ~George Popa: „Homo intellectualis“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Deputatul“
- ~Gheorghe Postelnicu: „Forever“
- ~Ion Marin Almăjan: „La cosit de oameni“*(povestire)
- ~Janet Nică: „Facerea lumii“
- ~Marian Drumur: „Comorile din stadionul părăsit“
- ~Mariana Brăescu: „Dimineaţă, cu ochii fierbinţi“
- ~Melania Cuc: „Drumuri“
- ~Melania Cuc: „Prin omătul Kogaionului“
- ~Melania Cuc: „Tablete şotron“
- ~Melania Cuc: „Tablete“
- ~Nicolae Rotaru: „O zi metafizică“
- ~Petre Bucinschi: Fragment din romanul „Cocoşatul din Muzeu“
- ~Petre Bucinschi: Fragment din romanul „Viaţa şi sufletul unei vitrine“
- ~Pr. Al. Stănciulescu-Bârda: „Scrisori către Eminescu“
- ~Sorin Cerin: „Coaxialismul“ (fragment)
- ~Sorin Cerin: „Iubire“ (Fragment)
- ~Sorin Cerin: „Nemurire“ (aforisme)
- ~Sorin Cerin: Fragment din „Revelaţii 21 decembrie 2012“
- ~Violeta Ionescu: „Sfinţi şi îndrăgostiţi“
- ▼EDITORIAL
- ~Ion Marin Almajan: „În pragul comunei mele natale şezum şi plânsem“
- ~Ion Marin Almăjan: „De ce era rău dispus un director de editură?“
- ~Ion Marin Almăjan: „Lista lui Sechesan“
- ~Ion Marin Almăjan: „Struga , locul unde poezia a fost regină“
- ~Ion Marin Almăjan: „Ţara Almajului“
- ~Ion Marin Almăjan: „Un maestru al versului înveşmântat în odăjdii orbitoare“
CE ESTE „LUCEAFĂRUL ROMÂNESC“?
„ Luceafărul Romanesc" în ediţie on-line este o publicaţie de literatură, destinată tuturor scriitorilor români. În această înfăţişare, ea este o premieră însă izvorul acestei iniţiative stă în tradiţia publicaţiilor cu acelaşi nume afirmate periodic în această cultură. ____________________ Redacţia LUCEAFĂRUL ROMÂNESC - Director: ION MARIN ALMĂJAN * Colegiul editorial: ALEXANDRU NEMOIANU (SUA), DIMITRIE GRAMA (Danemarca), IOAN MICLĂU (Australia), NICOLAE GEORGESCU * Secretar General de Redacţie: GABRIELA CHIRCEA * Revista este un proiect experimental aparţinând de Asociaţia Scriitorilor Creştini din România, creată prin voluntariat împreună cu ARP - Asociaţia Română pentru Patrimoniu. Colaborările la această publicaţie sunt onorifice şi se pot trimite la adresa de e-mail: luceafarul.romanesc@gmail.com Publicaţia apare săptămânal, cu începere din 15 Ianuarie 2007. _____________________ A apărut în 15 Ianuarie 2007, cu un mare succes de cititori, o nouă revistă literară importantă: este TÂNĂRUL SCRIITOR. O puteţi citi la pagina web : ______________________LITERATURA ROMANA IN IMAGINI
FĂNUŞ NEAGU
_____________________
NICOLAE DABIJA
______________________
ZOE-DUMITRESCU-BUŞULENGA
______________________
AGORA LITERARĂ
______________________
ALEXANDRU NEMOIANU
_______________________
BARTOLOMEU ANANIA
_______________________
LITERATORUL
_______________________
MARIANA BRĂESCU
_______________________
DACIA LITERARĂ
______________________________________________
VIAŢA DE PRETUTINDENI
_______________________
JURNAL LIBER
________________________ ______________________________________________
EMINESCU
________________________ ________________________ CITADELA________________________
________________________
ORIGINI
_________________________ _________________________ ________________________ _________________________ ________________________________________________
LITERATORUL
_________________________ ________________________________________________
INFORMATION BULLETIN
_________________________
CONTRAATAC
_________________________ __________________________________________________
ALMĂJANA
_________________________ __________________________________________________
BUCOVINA LITERARĂ
__________________________________________________
REVISTA NOASTRĂ
___________________________________________________
CALIGRAF
__________________________
ZODII ÎN CUMPĂNĂ
__________________________________________________
LUMINĂ LINĂ
__________________________ ___________________________________________________
REVISTA DE ETNOGRAFIE, ANTROPOLOGIE ŞI FOLCLOR
________________________ __________________________________________________
CUGET LIBER
_________________________
DOR DE DOR
_________________________ __________________________________________________
-
-
-
*DE CITIT : CREATII ŞI ANALIZE RECENTE -scriitori importanti, atitudini incendiare
-
-
Dan Culcer , Franta : ” Reciclarea miturilor si crizele identitare ”
-
Dimitrie Grama: “Reflecţii cu privire la Uniunea Scriitorilor”
-
Florentin Smarandache ,SUA : ” Traficul international de influenta in cultura ”
-
Ion Măldărescu: Mircea Cărtărescu şi „falimentul moral al românilor”
-
Nicolae Georgescu : ” Actualitatea curentului cultural al haretismului ”
-
O carte trecuta sub tacere : “Razboiul impotriva culturii romane”
-
Viorel Roman , Germania - “Cultura Razboiului Rece ” in viziunea lui M.Ungheanu
-
~ Adrian Botez : Despre “nigers” de provincie si ” albineti de metropola ”
-
►ANALIZE , OPTIUNI , REFLECTII
-
Florin Rotaru - ” Biblioteca virtuala a literaturii romane ”
-
~Al. Florin Ţene: „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“
-
~Alexandru Husar: „Zoe Dumitrescu Buşulenga - o preoteasă a culturii“
-
~Florian Roatiş: „Horia-Roman Patapievici sau despre insuportabila absenţă a dialogului“
-
~Olga Morar: „Un deliciu literar: cartea şi revista pentru copii“
-
-
Lucia Olaru Nenati: Să ne rugăm pentru sora Benedicta - Recviem Zoe Dumitrescu Buşulenga
-
Mircea Micu: Întâmplări cu scriitori - „Căzut în patima pescuitului“
-
Vasile Târâţeanu: “Scriitorul nu poate exista în afara cetăţii” (interviu de Emanoil Toma)
-
~”Emblema timpului” - interviu inedit cu Mitropolitul Antonie Plămădeală de Elisabeta Iosif
-
~Adrian Botez: „Pantagruel şi Arhanghelul (in memoriam Dumitru Pricop – 1943-2007)“
-
~Alex Cetăţeanu: „Ultimele zile din viaţa maestrului Cezar Ivănescu“
-
~Andrei Vartic: „La 31 martie, Nichita Stănescu ar fi împlinit 75 de ani“
-
~Andrei Vartic: „Petru Ursache, sau lupta periferiei pentru zidirea centrului unic“
-
~Aurel Pop: „Dorul de casă mistuie… Eu mai cred în spusele lui Blaga“ (un interviu de Adrian Botez)
-
~George Filip: „Adio, Cezar Ivănescu! Tocmai îl gelozeam pe poet“
-
~Grigore Georgiu: „Melosul lui inimitabil, de tragedie antică“
-
~Ion Murgeanu: „Cezar (o evocare post-mortem a poetului Cezar Ivănescu)“
-
~Lucian Marina: „Ultimul omagiu poetului Olimpiu Baloş din Serbia“
-
~Mircea Micu implineste 70 de ani : o ” laudatio” de Artur Silvestri
-
~Mircea Micu: Întâmplări cu scriitori - „Jur că nu sunt ministrul“
-
~Mircea Micu: Întâmplări cu scriitori - „O intervenţie cu efect invers“
-
~Ovidiu Vuia: „Traian Chelariu - Viaţa lui sau despre calvarul nostru cel de toate zilele“
-
~Vasile Tărâîeanu: „La judecata lui Eminescu: An nou cu Bădiţa Grigore“
-
~Violeta Ionescu: „Mărturii inedite despre Eminescu ale acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga“
-
-
Al. Florin Ţene: “Nostalgia istoriei” în opera lui Mihai Sadoveanu
-
Daniel Dragomirescu: “Lucian Blaga şi receptarea sa critică”
-
Daniel Dragomirescu:”Spiritualitatea morală a poporului român” de Stelian Baboi
-
Ion Pachia Tatomirescu: Virgil Teodorescu – „Heraldica“ suprarealismului
-
Un best-seller de altădată - “Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe” - şi autorul lui
-
~ Octavian Dărmănescu: “Marin Sorescu - monograful Bulzeştiului”
-
~Adrian Botez: “Violenţa metafizică şi crucea - În romanele lui Liviu Rebreanu”
-
~Adrian Botez: „Nouăsprezece trandafiri“, de Mircea Eliade - studiu hermeneutic
-
~Adrian Botez: Complicitatea eurilor, în complotul transcenderii: “Fachir”, de Emil Botta
-
~Adrian Botez: Mihail Sadoveanu - Hanu Ancuţei: Cartea iniţierii totale
-
~Ana Dobre: „Plutonic şi Neptunic în dimensiune eminesciană“
-
~Anca Negru: Teoria „paradoxiilor” la Lucian Blaga în Eonul dogmatic
-
~Const. Miu: „Fabulosul de sorginte populară la Galaction şi Caragiale“
-
~Const. Miu: „Logodna contemolaţiei noetice“ (în Ultimele sonete…)*
-
~Const. Miu: „Thanatosul de sorginte bacoviană la Cezar Ivănescu“
-
~Dan Brudaşcu: “De la epigonismul eminescian la poeta vates”
-
~Maria Vaida: „Dimensiunea blagiană a liricii lui Gheorghe Pituţ“
-
~Maria Vaida: „Dimensiunea religioasă a poeziei lui Gheorghe Pituţ“
-
~Maria Vaida: „Ochiul şi noaptea în lirica lui Gheorghe Pituţ“
-
~Prof. dr. Const. Miu: “Motivul Îngerului în poezia interbelică de inspiraţie religioasă “
-
-
~”Scrinul negru” într-o interpretare teatrală - un comentariu de prof. dr. Viorel Roman (Germania)
-
~Alexandru Husar: “Pe studenţii mei nu i-am trădat niciodată”
-
~Andrei Vartic - Despre gloria naţională a lui Mihai Eminescu
-
~Aurel Anghel: “Eu nu zic că viaţa mea este un roman, dar sigur este, ca a fiecăruia dintre noi”
-
~Ion Coja: “Anti-comunismul ca expresie artistică a neruşinării”
-
~UN INTERVIU SENZAŢIONAL - Ion Coja: „Îl provoc la duel pe Mircea Cărtărescu“
-
~Victor Martin: “De la România virtuală la percepţia deformată a imaginarului”
-
~Vlad Protopopescu, Australia: “Eminescu sau poetul în cetate”
-
-
-
-
-
Alexandru Stanciulescu - Barda :”Poveste despre un calugar pribeag”
-
Alexandru Stanciulescu - Barda :”Unde baba face, dracul nu desface “
-
~Aurel Anghel: „Puberul Divin“, eseu despre poezia lui Gheorghe Istrate
-
~Emilian Marcu: „Oglinda retrovizoare. În Ţara lui Hă, Hă, Hă“
-
~Florin Contrea: „Divanul sau controversa autorului cu personajele şi criticii săi“
-
~Lucia Olaru Nenati: Ordinul Ortomanilor, un eseu despre “Mioriţa”
-
-
Olimpia Berca: „O nouă lucrare de lexicografie literar-culturală“
-
SE ANUNŢĂ O NOUĂ CARTE: „Călătorie în Regatul Cuvintelor Cameleon“ de Loredana A. Ştirbu
-
Se anunţă o nouă carte: “Athanor (I). Cărţi ce puteau sănu fie” de Artur Silvestri
-
~Al. Florin Ţene: „Ideea naţională“ sau „Transformarea sufletească a României“
-
~„Un schivnic şi un franctiror“ - Dialoguri peste Ocean între Corneliu Florea şi Artur Silvestri
-
~Cleopatra Lorinţiu: „Poezie şi traducere, frumuseţea demersului*“
-
~Gabriela Mocănaşu: „Legea conservării scaunului în «cutia neagră» (III). Romanul ca artă poetică“
-
~Ion Pachia Tatomirescu: „Istoria literaturii ca ecritură a disperării şi a iubirii de semeni“
-
~Victor Martin: „Literaţi şi sefişti - O confruntare de mentalităţi“
-
-
“Belgia sau Regatul poeţilor” (Editura Napoca Star, 2007)- citita de Ionuţ Ţene
-
Aurel Pop: „Oare nici Bucovina nu mai înseamnă ceva?“ Se pare că pentru unii nu
-
~Al. Florin Ţene: „Prilej de încântare şi iluminare culturală“
-
~SE ANUNŢĂ O NOUĂ CARTE: „Întemeierea textului“ de Aurel Anghel - o prefaţă de Gheorghe Ene
-
-
Cărţi din realitatea paralelă: Janet Nica: „NĂSTRUŞNICITELNIC“
-
~Grigore Arbore, un mare scriitor român din Italia, vorbeşte despre cea mai recentă carte a lui
-
Lasă un răspuns