LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Prof. Dr. Const. MIU: „Eseu impresionist despre cărţile lui Artur Silvestri“

Cartea Cleopatrei Lorinţu, Artur silvestri – Vocaţia Căii Singuratice (Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2009) este un omagiu adus lui dr. Artur Silvestri, personalitate marcantă a culturii zilelor noastre. Este un eseu subiectiv – cum însăşi autoarea mărturiseşte în Epilog subiectiv, realizat în manieră lovinesciană – impresionist – deşi respinge ideea că ar fi critic literar: „Cum nu sunt critic literar, îmi pot permite fericita libertate de a încheia  această carte într-o notă profund subiectivă, chiar personală aş zice.” (p. 305).

Autoarea studiului monografic îşi structurează cartea în funcţie de principalele domenii ale activităţii scriitoriceşti ale lui Artur Silvestri. Noi o să ne oprim la trei dintre acestea, celelalte subsumânu-se acestora.

În primul capitol, Arhetipul călugărilor sciţi, Cleopatra Lorinţu atrage atenţia asupra unui fapt (după cum noi înşine am făcut-o mai întâi în articolul omagial Artur Silvestri – intelectualul renascentist, publicat în revista Viaţa de pretutindeni, anul IV, nr. 11-12, decembrie 2008, p. 24) asupra necesităţii relevării la justa valoare a investigaţiilor în domeniul protoromânismului cultural-literar realizate de către acest om de cultură. Referindu-se la cartea Arhetipul călugărilor sciţi, monografista apreciază efortul cercetătorului de a combate viziunea catastrofistă (corect catastrofică! – n.n.) asupra blestemului întreruperii brutale a istoriei şi culturii noastre: „În sprijinul teoriei care o combate, vin revelaţiile şi accentuările care privesc scitul Anacharsis din Carpaţi…” (p. 29).  Sunt evidenţiate şi meritele incontestabile pentru această scriere: dincolo de atitudinea detectivistică – investigare şi coroborare a faptelor, „Fiecare din aceşti scriitori de epistole sau gânditori sau clerici sunt amintiţi cu contribuţia fiecăruia, bine amplasată în context (…) mi se pare remarcabil (…) modul literar pur în care o face, căci te-ai aştepta, sincer, ca aceasta să fie o scriere seacă…” (p. 36).

Făcând elogiul capacităţii de documentare şi sintetizare a cercetărilor întreprinse de către Artur Silvestri, Cleopatra Lorinţu face referiri pertinente la felul  cum este abordată personalitatea lui Constantin Brâncoveanu în contextul social-politic al epocii: „Analiza acestui capitol de istorie românească plasat în contextul politic al epocii e încă o dată dovada spiritului sincretic al autorului.2 (p. 54).

*

Are dreptate Cleopatra Lorinţu când avertizează că nu trebuie să surprindă faptul că în capitolul despre lumea ficţiunii, la Artur Silvestri, a inclus şi informaţiile vizând Memoria ca un concert baroc (volumul II), deoarece aici găsim pagini de literatură (nu neapăerat numai de proză, cum susţine autoarea eseului). În cronica noastră la cele trei volume semnate de Artur Silvestri ale cărţii Memoria ca un concert baroc, semnalam vocaţia de peisagist a acestuia, şi citam un pasaj din Douăsprezece fântâni din munţi, unde elemente ale descriptivismului sunt încărcate de lirism debordant sau în alt loc – Stăpânul <<satului vegetal>> – lirismul are la bază frumosul indicibil, care atribuie sacralitate locurilor.

Reţinem că la piesele de rezistenţă din volumele Apocalypsisi cum figures şi Perpetuum mobile sunt realizate adevărate cronichete, găsindu-se şi elementele comune: „…realismul magic, în care cu greu descifrezi graniţa subţire din care se trece din real în ireal sau imaginar (…) Particularitatea acestui tip de proze este că pleacă (…) din elemente cunoscute, aparent banale, ca efectul final să fie cel suprarealist, halucinant, şocant.2 (p. 84, 86). Dar sunt reliefate, prin accentuare, şi aspectele ce le particularizează. Muzică de jazz… este o „proză poetică”, iar în Apocalypsisi cum figures, „deşi povestea  este la persoana a doua, punctul de vedere este cel al eroinei.2(p. 97).

Spre a fi atras atenţia cititorilor asupra acestui sector al creaţiei silvestriene – proza – autoarea eseului în discuţie ar fi putut reproduce la sfârşitul capitolului respectiv fragmente din referirile critice măcar ale colaboratorilor la revistele electronice patronate de ARP. Suntem siguri că prozatorul stocase într-un document asemenea consideraţii la cărţile sale, iar la o eventuală reeditare a lor le-ar fi inserat. Nu are dreptate Cleopatra Lorinţu când afirmă: „Sinceră să fiu, observ că există o tentaţie a simplificării în marginea exegezei operei lui Artur Silvestri.” (p. 94). În afară de noi, şi alţi condeieri de prestigiu (Al. Nemoianu, Elena Buică, Ad. Botez, Al. Fl. Ţene) au făcut aprecieri de valoare despre proza scurtă silvestriană!

*

Chiar şi în cărţile despre lumea Bisericii, Artur Silvestri probează virtuţi de prozator: „Incursiunea în lumea fără de pereche  a Sâmbetei este descrisă în paşi mici şi lenţi, aici scriitura îmi pare sadoveniană.” (s. n., p. 119). În subcapitolul Descrieri vrăjite, aspectul acesta este detaliat, observându-se afinităţi cu Sadoveanu sau Odobescu. „În scrierile sale dedicate locurilor binecuvântate, paginile de descrieri superbe abundă. Inserate (…) în zona scrierilor dedicate credinţei, aceste pagini sunt proză sută la sută (…) Însăşi descrierea construcţiei în sine este (…) sadoveniană aş zice sau în fine, din zona acestui tip de proză, poate chiar de tentă odobesciană…” (p. 103). Ca urmare a spiritului acut  al observaţiei în descrierile făcute de către Artur Silvestri, Cleoptara Lorinţu exclamă, pe bună dreptate: „…numai aceste descripţiuni şi îţi dau ghes să te duci acolo (…) O, de-am putea trăi măcar o clipă în acest loc paradiziac.” (p. 104, 105).

Având în vedere aceste aprecieri elocvente, putem spune că scrierile lui Artur Silvestri despre locurile binecuvântate pot fi socotite un adevărat ghid cultural şi turistic! Aceasta este una din notele care îl singularizează pe Artur Silvestri ca scriitor şi om de cultură. Aşa încât titlul cărţii Cleopatrei Lorinţu e fericit ales, pentru că autoarea a intuit acest aspect definitoriu pentru un OM MARE!

CONST. MIU

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: