LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Paul Eugen Banciu: „Judecata literatorilor“

Trăim un timp cu intensitatea celui datorat unor mari evenimente, din ce în ce mai grăbit, mai superficial, în care viaţa se interferă cu ficţiunea, cu lumea imaginarului, coborând din universul structurat al culturii în decursul câtorva milenii. Trăim o vreme a interşanjabilităţii valorilor culturale, după principiul facil al psihologiei individuale, al gusturilor formate acum după alte principii, complet distonante cu acumulările şi criteriile celor de dinaintea noastră cu doar jumătate de secol. Lumea cărţii, fie ea a editurilor, fie a librăriilor şi bibliotecilor, lasă acum la o parte ficţiunea, parabola exemplară, personajul de excepţie, construit după toate regulile tipologiei unui specific al unei zone, naţiuni, continent, ca în prim plan să apară jurnalul intim al unor personalităţi reale, memoriile unei vieţi trăite într-un dat istoric, astfel că eroul devine însuşi autorul cărţii, ca într-o perpetuă confesiune scrisă la persoana întâi.

Receptorul, recte cititorul de azi e mult mai interesat de viaţa unor oameni reali pe care i-a cunoscut direct sau prin media, pe care-i înţelege mult mai bine decât pe contele Mâşkin sau pe Ivan Karamazov. Ficţiunea trece într-un plan secund, când realitatea e de multe ori peste imaginarul unui creator. S-a trecut, doar în câteva decenii, de la acceptarea unei poveşti scrise la persoana a treia, la replica directă a unui om aşezat pe un soclu, mai fragil sau nu, dintr-o pădure de socluri în mişcare. Aceasta e lumea de azi aşa cum ni se arată la capătul primului deceniu din mileniul abia început. E firesc aşadar ca în acest context să aibă căutare cărţile de interviuri cu personalităţi dintr-un domeniu sau altul şi în primul rând tocmai dialogurile cu cei care făuresc literatură oriunde pe mapamond.

Fire de bun gazetar, care percepe exact timpul în care trăieşte, culoarea epocii, dublată de condiţia de scriitor, Veronica Balaj oferă cititorilor poate cea mai la zi carte a sa, această suită de interviuri exemplare luate unor oameni reali din România, Canada, Germania, Australia, Elveţia ş.a., la rându-le majoritatea scriitori. O suită de gânduri, ca într-un dialog platonician desfăşurat azi, despre condiţia scriitorului român din diaspora, despre crezul său în cultura lumii, despre sinele edificat departe de ţară, într-un spaţiu propice înnoirilor literare şi culturale, despre marile prietenii cu personalităţi ale lumii culturale şi ştiinţifice de acolo, de aici, despre propriile lor vieţi petrecute într-o lume unde globalizarea culturală s-a întâmplat deja. Şi nu în ultimul rând despre ceea ce mai reprezintă ţara de baştină, cultura ei, de ieri, de azi, într-un context lărgit de orizontul depărtării, pe unul sau altul dintre continentele unei planete de oameni dintr-o margine de galaxie.

Ca scriitoare, ce s-a impus atât în proză cât şi în poezie, Veronica Balaj transformă interviul gazetăresc într-un dialog uman, cultural, preluând ceva din maieutica celor desfăşurate între oameni de aceeaşi meserie, ici şi acolo punctate cu fapte inedite din biografiile mai mult sau mai puţin cunoscute ale personalităţilor cu care stă de vorbă, ori cu detalii necunoscute marelui public din crezurile creatorului român din diaspora, de contextul în care a evoluat şi s-a impus ca om de cultură. Citind interviurile simţi comuniunea stabilită între cel ce-şi deschide sufletul şi cel care iscodeşte, între reporter şi cel intervievat.

Se conturează astfel un fel de lume care interferă cu cea a culturii ţării de baştină, cu specificul ei integrat unui alt specific cultural, intuindu-se liniile comune creatorilor de oriunde din lumea oamenilor. Se conturează marea dragoste stabilită între scribul de aici şi cel stabilit sau trăitor într-un alt capăt de lume, care poartă cu sine o aceeaşi matrice umană, un acelaşi tip de creator, un acelaşi fel de a percepe viaţa, destinul, credinţa sa în viitorul literaturii şi artei. Nimic convenţional, nimic forţat, ca într-o mare bibliotecă, unde pot sta pe un acelaşi raft operele scriitorilor de alaltăieri cu ale celor de azi.

O lume de personalităţi ce comunică între ele, îşi cunosc detaliile vieţii şi creaţiei şi nutresc o permanentă dorinţă de a se exprima la nivelul şi în contextul lumii culturale în care trăiesc. O lume formată din aproape treizeci de personalităţi reunite într-un colocviu despre creaţie şi viaţă puse sub un titlu grav: Areopagus, care, după cum ştim, reprezenta un tribunal suprem în Grecia antică, tribunal al unor minţi contemporane nouă ce judecă lumea noastră din perspective şi unghiuri diferite, păstrându-şi în comun doar un acelaşi crez în suflet şi producţiile lui artistice.

Contribuţia Cristinei Mihai, cu acuitate, vine să între-  gească imaginea jocului, anume acela de convorbire, de tăifăsuire pe marginea vieţii, a credinţei în artă, a lumii în care trăim, cotropită de evenimente ce se succed cu repeziciunea imaginilor de la un buletin de ştiri, făcându-ne părtaşi la viaţa tuturor oamenilor de oriunde din lume, cu dorinţa expresă de a-i iubi, spre a putea să le oferim partea noastră de suflet convertită în creaţie literară. Mai pragmatici sau dimpotrivă scriitorii chemaţi la dialog întregesc poate imaginea complexă a lumii literare de azi, pe care cititorul român o cunoaşte prin miile de traduceri ce se fac la noi, prin continua comunicare stabilită intermediat între creator şi cel ce trebuie să-şi regăsească propria sa personalitate, propriile sale gânduri şi speranţe în arta literatorului.

E un flux ce nu mai poate fi controlat, dirijat, în iureşul unei istorii evenimenţiale la care participă deopotrivă oamenii de pe toate continentele planetei, într-un moment când recursul la istoria trecută pare absorbit de acest văl al Maiei, prezentul, iar înţelepciunea anticilor, revine în butade contemporane ruptă de autorii lor reali de demult. E un prezent care te obligă să-l trăieşti aşa cum e şi să aştepţi ca senectutea să-ţi aducă detaşarea necesară înţelegerii adevăratului sens al competiţiei.
PAUL EUGEN BANCIU

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: