LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Melania Cuc: Menuţ Maximinian a intrat cu dreptul în „Vremea sintagmelor“

Într-o tinută grafică excelentă, datorată Editurii Karuna, cu coperta elegantă si atrăgătoare,  VREMEA SINTAGMELOR, cartea semnată de Menut Maximinian este un compediu  de jurnalism cultural de cea mai bună calitate,  care adună în pagini o seamnă de  întâmpinări de carte, cronici literare succinte, pe care autorul le-a scris si le-a publicat de-a lungul unui deceniu de gazetărie.

Ziarul Răsunetul din Bistrita, a fost , este si va fi  (si) o scoală de literatură, un atelier literar clar,  în care, în ultimul deceniu, la pagina de cultură au avut loc adevărate mutatii, schimburi culturale eficiente si interesante.

Tot mai multi scriitori si-au dorit, si au putut să-si vadă semnătura în paginile ziarului, sau să beneficieze de prezentarea literară a cărtii pe care au publicat-o. Menut Maximinian a reusit  în timp scurt să-si facă din nume renume si să câstige încrederea si chiar prietenia multor intelectuali cu chemare spre literatură, spre cultură în general. În acelasi timp s-a afirmat, si si-a devenit unul dintre cei mai  cunoscuti  scriitori din judet iar pe plan national  a reusit performanta de-a publica sub semnătură personală, sau de a beneficia de cronici literare interesante în reviste literare de prestigiu.

Desi autorul  Vremii sintagmelor nu si-a propus  niciodată să dea cu barda în Dumnezeu, sau să despice firul în patru, cronicile sale au fost primite cu seriozitate, cu emotia cuvenită dar mai ales,  cu respect si încredere din partea publicului dar si a autorului.

El s-a impus prin sinceritate, talent si putere de muncă.

Ca si pe raftul unei bilioteci adevărate, cărtile la care face referintă Menut Maximinian în ultima sa aparitie editorială, sunt lucrări asezate în ordine strict alfabetică. Nu are favoriti, nu face concesii dar nici, la polul opus, nu incriminează. Este un critic echidistant si îi lasă cititorului posibilitatea să aleaga pagina care îl interesează, aflând detalii despre  cărti si autori celebri, sau despre altii în devenire. Scrie cu acelasi profesionalism despre maestri dar si despre condeiele care au scâteiat pe cerul liric, ca o stea căzătoare, o singură dată.

Excelentă mi se pare a fi si ideea prin care, în paginile de la începutul cărtii, se explică într-un mod lejer, (pentru un public care nu este  neapărat molipsit de ,,microbul,, Literaturii), vorbeste în teremni clari despre  starea de fapt a scriitorului contemporan, a revistelor literare, a grupărilor de gen , realizându-se în acest mod, o traiectorie spre ,,raftul,, plin cu cărtile, pe care Menut Maximinian le-a citit si despre care a scris cu perseverenta unui jurnalist care se respectă.

Bucuria de –a tine o carte noua în mână, se simte  în rândurile prin care autorul îsi începe pledoaria pentru fiecare volum în parte. El nu desparte apele de uscat  cu forta, nu face selectii si topuri după calitatea artistică.

Autorul redă cu acuratete si bun simt esantioane din textele la care face referintă, pentru ca, asa cum am mai spus, beneficiarul, domnia sa cititorul să  intre indirect în lumea cărtii respective si dacă, îl interesează subiectul, genul si stilul literar repesctiv, să  caute cartea .

Unul dintre cei mai temerari scriitori  din tânăra generatie, Menut Maximinian a ajuns la maturitatea scriitoricească după ce , un deceniu încheiat a exersat ca un violonist  cu har pe strunele unui Stradivarius. Succesul nu s-a lăsat asteptat.

El nu mai este  scriitorul provincial care  îsi laudă colegul de breaslă la o halbă de bere. El scrie cu temei, documentat si îsi asumă cu responsabilitatea si, as zice eu, cu har dat de Dumnezeu, rolul de  gazetar literar.

Împătimit de litera scrisă, numele lui Menut Maximinian este deja cunoscut  în presa scrisă si electronică din tară si chiar din străinătate. Un punct în plus în topul cultural al unui judet cum este Bistrita Năsăud,unde literatura de bună calitate nu mai este demult o fata morgana.

Ceea ce  a adunat Menut în cartea de fată, sunt materiale pe care le-am citit la timpul lor, în paginile ziarului Răsunetul, îmi sunt familiare. Majoritatea dintre autorii cărtilor consemnate în cronicile aici  prezentare, îmi sunt cunoscuti din ceea ce au publicat, au scos până acum pe piata de carte. Tocmai de aceea, bucuria de-a regăsi acest buchet de cărti si autori între două coperte, sub semnătura lui Menuţ Maximinian constituie pentru mine, ca scriitor, o duminică a prieteniei care , vrem sau nu vrem, ne leagă prin actiunea comună.

Cu aceesi dragoste fată de pagina tipărită, autorul cărtii face referintă la autori cu vechi state în lumea literară, dar si la novicii care bat la portile literaturii. Generozitatea si responsabilitatea, două paralele care nu credeam că se pot întâlni vreodată, aici fac casă bună. Si rezultatul nici nu putea fi altul cât timp Menut Maximinian este un profesionist de primă mână, iar cele 10 cărţi publicate de el până astăzi sunt girul că va merge mai departe cu aceeasi patimă frumoasă, hărnicie intelectuală si candoarea cu care l-au înzestrat părintii, de acasă.

Monografii, proză, reportaje… sunt genuri literare la care Menut Maximinian s-a oprit în ultima vreme. A scris, a pus cuvintele de hârtie  ca si cum ar fi aruncat boabe de grâu în brazdă. Acum culege si roadele. Premiile, distinctiile, cuvinte frumoase de la maestrii sunt tot atâtea moduri prin care autorului i se recunoaste valoarea literară si jurnalistică.

Vremea sintagmelor este cartea unui scriitor implicat în societate, nu a unui  literat închis în turnul de fileş, de aici si apetenţa  lui Menut pentru munca de redactie, pentru a relationa pe diverse paliere ale culturii si în sfera socială. El are scrisul în sânge, munceste pa pagină cu încrederea omului care are ceva de spus lumii în care, din nefericire, Cartea nu mai este considerată a fi o valoare natională.

Ceea ce face Menut Maximinian  este un act de cultură adevărată. El aduce sub lupa publică cărti care, multe dintre ele, nu ar beneficia poate, de cronici si atentie din partea criticilor de specialitate. Desi nu îsi propune să radiografieze cu ,,uneletele,, unui critic literar de meserie, autorul prinde esenta, lamura din fiecare carte pe care citeste, despre care scrie. O face cu luciditate, cu aplomb si sigurantă de sine. Nu bâjbâie si are deja un stil de prezentare , un enunt propriu si inconfundabil.

Fiecare dintre  prezentările de carte cuprinse între cele două coperte sunt unicat, fragmente dintr-un puzlle care reliefează, la urma urmei, munca sisifică, zilnică si  formează laolaltă o…geografie  literară indubitabilă. Cei care au beneficiat de consemnările autorului nu tin doar de judetul Bistrita Năsăud, sunt cărti si autori care fac istoria literară mai savuroasă, mai vie .

Felicitari, Menut Maximinian pentru Vremea sintagmelor, care este menită să-ti deschidă o zodie nouă,  drumuri pe care cărtile tale să ajungă acolo unde le este locul, în librării si în bibliotecile tării.

MELANIA CUC

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: