LUCEAFARUL ROMANESC

revistă on-line de literatură şi cultură

~Florin Contrea: „Păsările poetului Bernhard Setzwein, – de ce zboară?“

Poetul german Bernhard Setzwein, ne dăruieşte, în cartea de poeme, cu titlul interogativ Păsările, de ce zboară –  apărută la Editura timişoareană Hestia, în 2008, în traducerea din limba germană, a lui Eugen D. Popin, – o ediţie în româneşte, mai înainte chiar de a o oferi publicului în limba sa natală. De ce o face? Din prietenie, desigur, din preţuire pentru cultura română, şi mai ales din dorinţa de a-şi face cunoscute gândurile şi sentimentele celor interesaţi de poezia modernă de pe meleagurile noastre. Dar… totuşi, cum s-ar putea răspunde la întrebarea pusă de poet? În nici un fel, desigur căci… doar păsările ar trebuie să ştie mai bine decât noi, de ce-şi iau zborul… În măsura în care – metaforic – prin „păsări” n-am înţelege şi altceva. De exemplu, un vis, un ideal.

Volumul conţine mai multe capitole cu extrase din cărţi anterioare. Din prima parte: Epifanii rurale, care are ca temă: „Căutarea cuvântului, a unui cuvânt anume” putem constata că este vorba de un cuvânt esenţial, cu sens adânc, şi – tocmai de aceea – de nedescifrat. De exemplu, în poezia: Păsări de câmp – din care aflăm că:

„Ele sunt punctul şi virgula.

Fac din răzoare rânduri

Iar dintr-un câmp o carte.

Citesc rând cu rând

tot ce e scris.”

Misterul pare a se descifra când: „punctul şi virgula desfăcându-şi aripile”, o iau în zbor spre cer. Între cele două planuri ale artei; al cotidianului şi cel metaforic, vedem cum se stabileşte un raport de simetrie. Desigur, din cel cotidian – expus extrem de succint şi concentrat – se dezvoltă planul ideal dezvoltat până la o dimensiune universală. Astfel, poetul priveşte uşor ironic lumea familiară a grădinii sale, unde bietele găini îşi duc existenţa lor banală fără a se gândi la viitor, pe când cocoşul, un personaj mult mai complex, chiar înţelept, – cam ştie el ce îl aşteaptă:

„Găinile, bietele, tot mai cred

Că or să moară cândva de bătrâneţe.

În vremea asta bătrânul cocoş

Cocoţat pe mormanul de gunoi

Scurmă printre oasele aruncate

Şi ţipă din toate puterile.” (Unul care ştie ceva)

Este clar, e vorba de o stare de spirit destul de apăsătoare, de o presimţire a ceva neplăcut, eventual pericolul morţii care se apropie. Cântecul cocoşului, comunică de obicei bucuria victoriei, dar, în contextul poetic prezent, transmite mai degrabă o anume disperare şi deznădejde. Ceea ce aduce micului poem o intensă profunzime psihologică.

Din volumul Dincolo de Bayern a fost selectat poemul Cuptorul de piatră. Pare a fi un emoţionant omagiu adus locurilor natale cu evocarea unui element ce ţine de istoria afectivă a autorului. Este interesantă metoda artistică a poetului prin care „noi” consumatorii de pâine proaspătă, aburindă – devenim „material” de consum pentru… „istorie”:

„Oare noi am copt pâinea

în cuptorul străbun de piatră din faţa casei ori

ne-a copt pe noi

nevoia de zi cu zi

până ce am devenit crocanţi   mai întâi

ehei

dar cu vremea am dobândit o coajă  groasă

Pentru ca-ntr-o bună zi să  ne dumicăm iarăşi

în supa cu lapte

cea de dis-de-dimineaţă”.

O drumeţie de iarnă în regiunea de graniţă Bavaria-Boemia a lăsat în memoria afectivă a poetului imagini de coşmar –  redate în volumul Serviciul de deszăpezire. Dar, poate mai mult decât peisajele halucinante de pe acele meleaguri, istoria zbuciumată a secolelor care s-a scurs din Evul mediu, îşi pune amprenta pe versurile poeziei: Câmp nesfârşit în Stare Sedliste:

„Tu spui: iepuri de câmp.

Eu spun: sunt suflete rătăcitoare

care se-ntorc mereu aici

chiar şi după 600 de ani

de la cele-ntâmplate

nu-şi pot afla liniştea.”

Şi aici, paralela care se poate distinge între planul real şi cel imaginar aduce în sufletul cititorului reverberaţii emoţionale. În asta constă arta poetului aici. Sufletele rătăcitoare aparţin unor eroi ai umanităţii sacrificaţi inutil în confruntări uitate:

„Ni s-a povestit că sufletele nu-s materie

Şi nu-s mai mult decât o adiere.

Atunci de ce se tot se învârt pe aici

Precum şi iepurii fricoşi

De îndată ce vântul se porneşte

aducând cu el şi cântecul acela de oase frânte

ai războinicilor Domnului…”

Trecând de  la istorie la prezent, autorul găseşte şi aici posibilitatea de a îmbina mitul cu… progresele ştiinţei, dar nu fără a revela semnificaţia simbolică a pâinii de casă:

„Şi în afară de asta s-a terminat şi pâinea.

Doamnă birtăşiţă, te rugăm mai adu pâine!

Ea se duce la dulapul frigorific

Şi scoate pâine congelată.

După care o readuce la viaţă

În cuptorul cu microunde.

Când ne-o aduce

Pâinea mai are mijlocul tare ca piatra.

Să fie oare acolo sufletul pâinii?

Partea aceea îngheţată din mijloc?”

Nu putem încheia aceste succinte notaţii privind opera poetică  a acestui „scriitor german de primă mărime” fără a menţiona din Postfaţa traducătorului – el însuşi un sensibil poet – Eugen Doru Popin, – câteva cuvinte esenţiale: „Poemele lui Bernhard Setzwein însumează tot ceea ce un text poetic trebuie să conţină; şi înainte de toate o estetică pusă în valoare cu luciditate, poezie „in purezza”. De subliniat aici că autorul nu îşi arogă astfel de atribute. Pur şi simplu acestea ţin de specificul liricii sale”.

Pe de altă parte, în ultima copertă a cărţii, reputatul critic german dr. Stefan Rammer nota: „Astăzi, el iradiază ceva care trimite la spiritul est-european – deopotrivă o adâncime a gândului şi un rafinat simţ al umorului, nu o dată dispoziţia sa reflexivă fiind pigmentată de o ironie amară”.

Faptul că această interesantă carte de poezii a lui Bernhard Stezwein a fost lansată recent, în prezenţa autorului, a traducătorului, a editorului, – dl. Lucian Alexiu, – şi a unui numeros public, la librăria Joc secund din Timişoara, constituie un semnificativ act de cultură.

FLORIN CONTREA

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: