~Adrian Botez: „Mă-ntreabă strămoşii“

MĂ-NTREABĂ STRĂMOŞII

mă-ntreabă strămoşii dacă-i mai cunosc

mă-ntreabă din icoane – sângerând!

mai stau – făloşi – în butce şi-n parfum de mosc

şi capetele lor căzură – coborând…

****

poporul martirilor mă-urmează

oricare clopote ating în viaţă:

ei sunt vârtutea care mă-narmează

şi fruntea-n mir de foc mi-e mai semeaţă!

****

altarele din munţi îmi sunt deschise

Hristos întâmpină – de-acum – credinţa mea:

sunt mărturisitor – şi rănile sunt scrise

****

pisanie-mi fu viaţa – slovă grea:

ard către ei – cu fiecare ger

şi mă sfinţesc prin ei – din cer în cer!

__________

ÎNCEPUT DE SEPTEMBRIE

un înger îmi toarnă să beau: e un înger!

de ce să nu-mi toarne – când lumea-i nebună?

să beau şi să uit – nu vreau să mai sânger

să beau şi să trec spre lumina cea bună…

****

e seară târzie – şi greieri scânteie

din cântecul lor pătimaş ori tihnit:

aici – pe pământul nebunilor lumii

o lume-pereche Hristosu-a zidit!

****

…şi florile-n umbră dansează învoalte

descântecul razei se cerne-n vedenii

cei vii şi cei sfinţi blând tânjesc spre departe

****

în horă mă duc şi în dor şi spre genii

…neguri regine se-nchină şi-s foarte

atente: la frunzele vii – la frunzele moarte…

____________

SERI ÎN CETATE

în seri prelinse – tainic – din havuzuri

tragici nebuni – înfrânţi – gesticulează

ar vrea să-şi smulgă corbii din obrază:

în loc – s-aşeze îngerii – taluzuri!

****

parfum de lumânări şi ceri vărsate

îmbie orbii din păduri să plângă…

cine mai vrea turniruri în Cetate

să-nfigă lancea-n visul cel de lângă!

****

…nebuni şi orbi – războinici şi domniţe

veniţi la Sărbătoarea Nimicirii:

noaptea – arzând în strugurii din viţe

****

aduce jertfă Morţii şi Uimirii!

…Craiul dansează-n ritmul desfrânării

Regina Ciumă – un vals mut – uitării…

_____________

SIHĂSTRIA VORONEŢULUI

unde stelele-şi coboară  -  lin  -  lumina din Cuvânt

între munţi  -  păduri şi vânt

atingând pământ c-un gând:

îngere de colilie

răsărit-a sihăstrie!

****

cât o iesle  -  cât un prunc

cât pe vale  -  cât pe runc

stă-ntre apele cereşti  -  rugăciuni dumnezeieşti

luminând pustia:

sihăstria

****

păpădie  -  primăvară

cu urgia se măsoară

dintre ierni răzbate-n vară  -

lacrimi  -  zâmbet de fecioară

slăvind zării măiestria:

sihăstria

****

miez de noapte ce rodeşte

când Hristos spre ea priveşte:

nu sufla prea tare  – Doamne

n-o clinti nici dintre toamne  -

vei învârteji-o-n vânt

şi pe-o pală de lumină

iar în raiuri o să vină!

vis de floare de sulfină

sfios arde veşnicia  -

sihăstria

****

e atât amar pe lume  -

o -  Iisuse împărate!

doar nădejdea sihăstriei

doar icoana Sân’ Măriei

dulce rugăciune-n strune

zăboveşte de păcate!

*

Dumnezeul de lumină  -  preoţilor stâncii mute

printre cetine le ţese

fir de patrafir:

dinspre-amiază către munte

întristând poieni de aer

se clădesc altar şi frunte

cetelor de îngeri

****

ce-ţi rămâne  -  suflet singur?

să culegi lanul de frângeri

să te rogi

să sângeri

****

ars de stele  -  scris de fluturi

mă desprind din luturi

şi spre Tine vin  -  Iisuse

de gând să mă scuturi!

___________

VALEA PUTNEI

călugări brazi  -  cu rantii lungi

şirag  -  tăcuţi se furişează

spre catedrala dintre stele

****

călugări brazi  -  cu rantii negre

aştern urechea peste munţi

pândind un dangăt în deşert

la catedrala din adâncuri

la stăreţia pietrei arse

****

călugări brazi  -  scandând în vânt

o rugăciune a vâltorii

îşi smulg din sân un legământ  -

şi dintr-odată pe pământ

se-aprind luminile de glorii!

****

corbu-şi caută focul în vatra pădurii: cra-cra

nu-l urmări pe corb  -  când o apucă

fâlfâind fierbinte  -  spre cuib: în mijlocul întunericului

te va-ncinge văpăi

****

la poarta raiului  -  de-o parte şi alta

străjuiesc doi brazi  -  cu bărbile-atârnând

printre ei  -  departe  -  un cal  -  păscând

blajin  -  lumină

_______

POIANA

a împietrit lumina  -  sub vraja dumnezee:

un fluture  -  pe pajişti  -  a scris o odisee

__________

BRADULUI

 

nu te  vreau în casă  -  bradule  -  împodobit de

mâini veştede

****

stai între vânturi  -  cu braţele cruce

şi pe braţele tale  -  piroane

aprinse  -  stelele

__________

LA CATEDRALA ARSĂ MUNTE

la  catedrala arsă munte tălăngile sunt clopot

argintul şi tămâia apei se tot petrec în şopot

slujesc vecernia bărboşii cu patrafir de cetini  -

un boier greier dăscăleşte cum timpul să-l încetini

****

aici se săvârşeşte taina vădirii nunţii sfinte

când urşi arată-nţelepciune în jocuri şi veşminte

iar lupii veghii se înclină în calea viu-minunii

când Soare-şi pleacă-adânc genunchiul în faţa Fetei Lunii

****

veniţi voi păsări ale strunei din slăvile meree

să curgă altă vlagă-a firii în ape şi-n idee

veniţi măririi să-i fiţi martori când Dumnezeu slujeşte

odăjdiile de luceferi arzând împărăteşte…

****

munţii s-au smerit din vârfuri  -  martori după o minune

sub cădelniţa din soare  -  codrii stau în rugăciune

jur prejur ies dintre raze şi miresele poiene

şi descântă-n aer basmul cu Ilene Cosânzene

****

vis de vânt  -  ceresc Cuvântul se răsfaţă în miresme

trecând gânduri peste chipul curgătoarelor aghesme

dintre tufe de măceşe  -  Pan buhosul se iţeşte

murmurând cu desfătare vorba care îl orbeşte

****

cât va ţine vraja asta?  -  când sortirea de fantasme

ne va-ntuneca Edenul şi Frumoşii Feţi din basme?

stau oştirile de cetini pregătite de-nfruntare

pogorâţi  -  arhangheli-codri se-mbrac în străfulgerare:

piei Satan!  -  smaraldu-ţi cade la un semn şi o-ncruntare…

___________

INSTANTANEE

îşi dă drumul soarele  -  din vârf de cetini  -  tot mai

repede  -  din creangă în creangă   -  de-a rostogolul  -  până în

ochii mei şi-ai apelor: ruşinat  -  se dă după munţi

ca o fiară luminată

peste fire  -  sfioasă

****

ard răşini în căţuia de noapte a brazilor

e o vreme  -  o-nlesnire spre tainiţa cerului

corbi orbi se rotesc spre sălbaticul cuib din

misterul înalt

un ou a căzut şi s-a spart: cerul s-a-ncleiat de

aştri  -  dar Dumnezeu a suflat peste cenuşile

albe  -  şi nouă trepte de cer au tresăltat

senin cristal  -  îngheţat-au tărie

****

în fiece brad se înalţă castelul de duhuri

spaime  -  extaze străpung armura de cetini

din piatră-n piatră  -  din ramură-n

ramură  -  şerpuieşte  -  zguduind cu lumină

galaxia minunii

****

deasupra mea  -  îndelunga binecuvântare a

bătrânului brad: încep să-ntrevăd freamătul tainic

al frăţiilor aştrilor

întâi însă nu uit să fur  -  cu palma din zbor

maramele albe-ale fecioarelor  -  tresăltând de

înspumate spaime  -  străpungând pretutindeni lumina: fiicele

de apă-ale muntelui

****

pe foaia albă-a mestecenilor  -  pasărea

văzduhului  -  în zbor bine stilat  -  scrie

bătrâna legendă a lumii

****

coboară cirezile din munte  -  de la Fântâna Tinereţii:

între coarne  -  pe frunte  -  fiece bour

poartă povara stelei de zeu

****

din tihna măreaţă de cetini

se iscă-o vestire a firii:

prin aer  -  prin apă şi vânturi

încinse-n cutremur pământuri

stârnesc vremea greu-asfinţirii

****

în hori de priveghi şi mânie

s-au prins tainic duh şi stihie:

vibrând ca un preot blestemul

îi strâng lumii-n tainiţe semnul

dezleg răzbunării îndemnul

spre-o lume ce nu va să fie

****

ce-i strâmb şi răznit de pe osii

beteagul de rost  -  prag spre bezne

şi-şi vrea prăbuşiri spre mai lesne

acum  -  prin sentinţa pădurii

îşi scurge otrăvile gurii

în rug noitor al făpturii

în dans şi arginturi de glezne

__________

INIŢIERE

drumu-n munte cine-l ştie

la el îngeri or să vie

şi-i vor sta la cap făclie

****

drumu-n munte cine-l suie

dezlega-va-n cer căţuie

auzi-va aleluie

****

cine-n pisc nu se opreşte

spadă sub picioare-i creşte

de lumini se-ntuneceşte

****

nici în cer nu-l mai vesteşte

totu-n urmă-i se cumpleşte

dar  păşeşte el regeşte

****

au coborât oştile brazilor  -  cu soarele pe umeri

şi-au ajuns  -  de partea astlaltă  -  la poale:

mă privesc  -  încoifaţii şi bărboşii

pe mine din poiană  -  senini

drept în ochi

****

au umplut văi  -  au ascuns  (sub mantii şi-armuri  -  verzi şi de aur)

ale neliniştii râpi  -  şi-au luat  cu ei

-  zăvozi şi cai de argint  -  pâraiele

alămuri ale marşului lor către mine  – cel acum judecat în poiană

“-de ce crezi c-am venit  -  atâta zare şi căi  -  până la tine

omule?”  -  şi-a zuruit spre mine

un staroste-al luptei cu munţii

fumurii  -  conurile  -  medalii

îndelungi

“-nu ştiu  -  măriţilor voievozi”  -  mă sfiesc  -  văzând plecate

spre mine  -  atâtea cruci de catedrale

“-am brăzdat atâtea ceruri până la tine  -  să-ţi

amintim cine eşti”  -  a şopotit vânturi line şi cetini  -  răspunsul

“-oare nu ştiu eu cine sunt?”  -  m-am mirat în surdină

“-nu ştii  -  nu ştii!”  -  au împuns spre mine mustrare  -  zboruri de umbre şi

păsări

“-bine  -  să zicem  -  atunci cine voi fi fiind  -  lămuriţi

lucrul acesta cu mine”  -  mă-nvoii

cu oarecare necaz

“-rânduit ai fost ochiul

slăvirii să fii  -  trâmbiţă de

vestire: Întoarcerea

din războiul coclaurilor uitării  -  Întoarcerea

noastră   -  dimpreună cu stele  -  pâraie

ceruri şi munţi  -  în împărăţia măririi  -  s-o afli

biruitor să le-o spui tuturor”  -  plutiră

măreţ către mine silabele ritmice  -  precum

oceanul cel verde-al Cuvântului

“-trâmbiţă  privirii -  glorie Facerii Dumnezeieşti

Bună Vestire  -  Evanghelistul Munţilor

asta fii  -  şi rămâi…”  – vuiră  -  din spatele soarelui  -  îngerii  -  umbre

sfioase-ale brazilor  -  pe pământ

şi lumea se făcu zâmbet: un greier se scărpină

cu spatele de aer  -  încuviinţând

****

frate bradule  -  doborâtule

nemiloşii te-au prăbuşit din falnica-ţi tinereţe

****

voinicule  -  fală poveştilor poienii

sângele din vine ţi s-a scurs  -  şi-a luat-o

pe urma pâraielor umbroase  -  tresăltând

spre asfinţit

****

a mai rămas spuza puterii tale arse

peste care cădelniţează răşinile

tâmpla jos  -  lângă tine  -  o pun  -  frate

să mă-ncununi cu raza

ultimelor tale şoapte  -  cetină legământ

****

peste vrajbe şi urgii

fierbând negre şi pustii

dinspre poale spre mijloc

biruie în flăcări Crist

vârf de brad  -  cruce de foc

blând şi trist

****

şi la nunta morţii lui

vin stârnite şi haihui

păsările vâlvătăi

de pe văi

****

lasă tainiţe de cuib

şi cu raze se îmbuib

până sună toacă-n cer

şi le-ngheaţă-n cununii

stele vii

****

scrobit bănuţ  -  ametist trifoi

lâncedă gălbenea  -  păienjeniş de constelaţii: traista

ciobanului

soacră mare  – pătlagina  -  spin galant  -  crai lunatic

conte sălbatic

lumânărică  -  scântei

punte de cruci  -  ferigă  -  încotro duci

şi ce vrei?

****

te uiţi prin cetini  -  spre soare

ca-ntr-o fântână-a comorii

****

câtă bunătate are copacul şi-n toată mă-nvăluieşte  -  când

stau  -  adânc  -  la umbra lui  -  precum în uterul lumii

cuminte

****

pe deasupra naşterii mele

nevăzut  -  doar înalt vuitor

trece  -  imperial  -  vulturul

cascadele vremii se sparg înafară-mi

în valuri de cetini  -  în

valuri de valuri:

eu sunt corabia  -  eu sunt refuzul

prorei  -  de a părăsi ţărmul

de a spinteca placenta timpului

__________

VINĂ OBSCURĂ

schilodită lume

schilodit popor

vina ta începe

de la vânt şi nor

****

de ţi-e rău în lună

de ţi-e bine-n soare

vin pe urmă-ţi îngeri

umbra să-ţi măsoare

****

pasărea nu-ţi cântă

soarta-ţi sângerează:

nu ştie nici sfinxul

care parte-i trează

****

inorog din lună

salamandră-n soare

ascultaţi din lacrimi

cum se scurge sare

___________

PEISAJ

crucea turlei bradului binecuvântează

întinsă peste sângele cerului

glas de pasăre cade-n fărâme

munţii s-au spălat pe ochii orbi: tot

nu văd  -  nimic

afară de rai

****

zeii din brazi au ieşit pe pajişte  -  să se

sorească şi să ofteze  -  de dorul

tăcerilor  – pline de miez   -

de-altădată

****

câte-o căruţă  -  trosnind din încheieturi

trece pe lângă plaurii brazilor  : căruţaşul  îi vede  – şi zice

către tovarăşul său de pe loitre:”lasă-i – săracii

vai de capul lor  -  mai au puţin

şi…”

****

dar păsările  -  care toată ziua au strâns

cu ciocurile  -  raze de soare  -  acum

spre seară  -  aştern  -  printre crengi

împărătesc culcuş  -  ţesut cu fir de

păianjen  -  Luminaţilor

****

căruţele trec   -  toate  -  pierzându-se în

propriul praf : pe jos

rămâne un con  -  dizident al pădurii

****

cu zgomot sec  -  cad  şi alţii

în cuibul ierbii

___________

AMURG

brazii  -  căţăraţi pe vârfurile picioarelor  -  disperaţi de-atâta

verticală  -  sunt gata să cadă cu

nasul în soare: dictatura

fastidioasă a

oblicului

****

mă doare spinarea de această nefirească

încordare a copacilor  -  prea

demonstrativi

****

în definitiv  -  lumina e o femeie la

îndemâna tuturor: nu ştiu de ce ne-am

frânge amurg  -  pentru ea

****

uite  -  spre exemplu  -  cum se întinde

ea  -  lumina  -  prin iarbă  -  precum conţinutul

vomat vinovat  -  al

Potirului

****

calea laptelui se înşiră

seara  – în praful spre

sat

****

umbra apelor se-aşterne

peste străbuni

deşertul vădeşte

smintiţii păuni

****

încurcat în strune  -  lirele brazilor

vântul adoarme amurg : nu înainte de a transmite

furiş  -  cuţitul de rază  -  sfântului înălţat

doar cu-aureola  -  peste piscuri

****

crima împotriva vântului: lipsa de

tăcere smerită

trăsneşte-i  -  Doamne  -  pe gureşii

deşertului  -  iar nu pe -  umili  -  muncitorii

soarelui  -  apelor  – pământului  -  adânc

răstignitului

_________

TERŢINE

vânt de soare  -  brazi de rouă

păsări egiptene  -  două

slujesc la Potir

****

din poienele viclene

doldora de Cosânzene

cade-un fir de mir

___________

PASTEL

peste coastele şi suferinţele dulci ale

pământului verde(gânditoare văioage  -  severe

ponoare)  -  trec obosite căruţe

****

trec şi se-odihnesc  -  turmă cuminte

clipe  – în faţa mustrării din deal:

sihăstria

****

apoi îşi urmează  -  smerite  – blestemul

de praf şi

galben zadar

__________

CLASICĂ

în poiana dintre brazi  -  şi-a părăsit

la apus  -  Helios

caii: graţioase

vise  -  păscând

valuri de verde

_____________

LA FOC DE RĂŞINI DE BRAD

la foc de răşini de brad

unde ploi  de stele cad

şed în tronuri de stejar

domnii vechi cu trup de jar

****

voievozii în armuri

laţi în spete  -  la păr suri

voievozi cu chivără

şi la suflet lamură

****

stau roată la masa morţii

străjuind pădurea sorţii

pajuri se rotesc coroană

oastea brazilor e-n zvoană

****

stau bătrânii sfinţi  -  se-ncruntă

de ce văd în lumea scurtă…

****

pregătesc junghiuri de fulger

arănesc furtuni de spulber

prigonind demonii-n spume  -

să-nceapă o nouă lume

****

magi de stele rotitori

mândri stăpâni rugători

frângeţi rău-n dumicaţi

şi pe corbi cuminecaţi

****

cerurile luminaţi

pe vicleni să nu-i iertaţi

faceţi dreaptă judecată

să vedem soarele-odată

****

sfinţi arzând  -  hristoşi jertfiţi

ţara-i Crucea  – voi  -  părinţi:

nu m-alungaţi de pe Cruce

lăsaţi moartea să mă culce…

****

decât viaţă în genunchi

mai bine ţintit pe trunchi!

decât rob la mişelie

carnea mi-o zdrobesc de vie!

****

dacă nu mă-ngăduiţi

voi  -  fierbinţi între fierbinţi -

voi clădi Golgota mea

pe-orişicare colţ de stea

****

nu sunt prinţ în piei de porc  -

între diavoli nu mă-ntorc!

____________

VILLON ÎNAINTE DE A ADORMI CU TÂRFELE ŞI CU ÎNGERII

fercheşă domniţă  -  slobodă la gură

ai pornit turnirul dintr-un zvon de zgură

se bat cavalerii  – fără de măsură

pentru boiu-ţi oacheş -  şi sparta-ţi centură

****

dezmăţaţi călugări  -  împănaţi cu bârfe

poloboace pline cu lipici la târfe

vă vomaţi pomana de la verzii prinţi

muşcaţi craci de iepe cu-antrenaţii dinţi

****

să vă ierte dracul  -  Domnul e la mine

învaţă să cânte pe strunele line

hai târâş  -  jigodii  -  se prăvale focul:

cât credeaţi că rabdă Domnul să-mi luaţi locul?

****

Doamne-al meu Hristoase  -  în vin iarăşi sângeri

stau s-adorm  – în poală îmi picură plângeri:

lacrimi prearegale  -  din harfe de îngeri

dar şi roua târfei  -  simţind sfinte-atingeri

****

ev de rugăciune  -  de sfinţi şi de ciumă

gâlgâit de sânge şi de vin cu spumă

Fecioara minunii  arde  pe altare

Şarpele lincheşte pocal şi-ostiare

****

ev  bizar   -  fantastic  -  nu mă lua în seamă:

Poet  -  storc cuvântul până iese zeamă

hoinărind  – în dansuri  – din cramă în cramă

sărută-mă  -  târfo  -  să plâng fără teamă…

____________

VILLON  – LA DESPĂRŢIRE

printre poşirci şi târfe  -  scăpai câte un vers:

deci  – fericit să fie cel care l-a cules!

golan  ori prinţ  -  s-asculte cum curge Seina-n rime :

de mine toţi să uite  -  sunt doar o voce-n mers  -

calic pierdut în stele şi-n vuiet de mulţime

****

c-am găurit un pântec? c-am odrăslit prin hanuri?

c-am chiotit în noapte  -  în toiul de chiolhanuri?

nu uite nimeni schimbul ce l-am făcut sub ştreang:

“Hristoase  – -ţi dau viaţa  -  dar nu-mi da nici un rang

afară de ştiutul : Secerător de Lanuri

****

decât să cânt în moarte şi  -  trist  -  să plâng de viaţă

decât să fiu bufonul milogilor din piaţă   -

lui Charon îi dau nastur  -  în loc de gologan…

plătescu-ţi  – Sfinte  – clipa  -  cu preţul pe un an

Hristoase  -  bate palma: Poetul e Paiaţă!”

****

şi-aşa mi-a luat viaţa  -  s-o facă joc la îngeri

nimeni  – de-atunci  -  în lume nu-mi mai înşiră plângeri

cuviincios în zdrenţe  -  dau numai dintr-un stih

nu mai îmbăt pe fufe  -  şi nu mai joc zarif

decât în agonie  -  când scriu pe filă frângeri

****

cam asta  -  lume bună  -  am vrut să amintesc

pentru când crugul lunii de tot am să-l smintesc –

e drum de seară ‘naltă -  şi focuri de calif

acopăr rana coastei  :  pe drumul  pământesc

o pană mai pluteşte  – pesemne e de grif

****

e sânge-n zorii zilei  -  o luaţi de la-nceput:

eu  nu-nsoţesc pe nimeni  -  văd doar ce n-am văzut

v-am spus ce meritarăţi şi numai ce am vrut

când rima am găsit-o  – dispar  – necunoscut…

vedeţi-vă de viaţă  -  n-ascultaţi de-un pierdut

__________

ULTIMUL CÂNTEC AL LUI VILLON

Sărac precum Villon – rămân tot gureş

Împart cu dărnicie – zdravăn – coate

În carnavalul crud – şi luat de iureş

Mă iau la harţă cu-mpăraţi şi gloate

****

Pe-al morţii ştreang îl onorez cu tifle

Şi-aduc în pieţi o nouă terezie

Pe care să măsor iubiri – nu chifle

Să-i dibuiesc pe popi de erezie

****

Nu veţi scăpa în veci de veci de mine

Sub zdrenţele enorme – SPADA scapăr

Cu care VORBA v-o retez spre BINE –

Burta v-o-nţep – de RĂU ca să vă apăr

****

Din han în han – hoinar – v-arăt minunea

Ce-a fost cândva la  Cana Galileii:

Poşirca o prefac în sângerare

Sub ţestul broaştei – asmuţesc toţi leii

****

Vă par la toţi nebun şi hahaleră

Dar nu vedeţi hârjoana mea cu moartea:

Când toţi trădează – eu sunt cel ce speră

Când toţi vă-ncăieraţi – îmi dărui partea

****

Şi dacă peste ani – un oarecine

Găsi-va-mi hârca şi va vrea s-o-nfrunte

Eu – dezgropatul din atâtea vine

Şterge-i-voi lui gând rău şi fapte crunte

****

Căci versul meu e muzică la îngeri

Şi ce-a fost rană – e acum lumină

Adus-am rost în rai cu-a mele frângeri

Căci şi Hristos pe stihul meu suspină

****

Când se frământă la liman să tragă

Pe răsfiratu-ADAM  din lumea-ntreagă

_________

LICORNUL

Licornul blând

Coboarã sfânt

Dintre pãduri

De dumnezei

****

E tot flãmând

De duh şi cânt

Şi trece rar

Pe la smarald

****

Licorn tãcut

Coboarã scut

Peste virginul

Prinţ din tei

****

E tot amurg

Walkirii curg

Spre câmpuri pline

De eroi

****

Sub cornul dalb

Nebun hidalg

Scuturã pomi:

Cad dulcinei

****

Licorn din lunã

Arme sunã:

Iubiri – rãzboi

Suie în mit

****

Îngenuncheaţi

Fraţi cruciaţi:

Aţi fost aleşi

Paznici la Graal

****

Arhangheli grei

Sunteţi tustrei

Chemaţi la cer:

E-ospãţ de zei

****

Licorn de pazã

Ia în vazã

Pe cei ce-ajung

Prin rãstigniri

La Sfântul Duh

_________

IOSIF DE-ARIMATEEA

Veghind smerit şi singur sub spintecarea Crucii

Am strâns cerescul sânge – din Om care s-a scurs

Şi în pocal de Aur – Lumina I-am ascuns

Ca-ntr-un mormânt la care vin să se-nchine cucii

****

L-am tras  de sub osândă – L-am îmbrăcat în taină

Şi pentru ochii lumii – zăbranic I-am dat haină:

Nimeni nu ştie însă – Iosif  de-Arimateea

Că-i paznic încercării de-a sângera Ideea

ADRIAN BOTEZ